Alegeri prezidenţiale 2014: Monica Macovei ar ieşi preşedintă dacă s-ar vota pe Facebook. S-a axat în campanie pe două concepte băsesciene

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dacă s-ar putea vota pe Facebook, candidata la alegerile prezidenţiale 2014 Monica Macovei ar avea şanse mari, întrucât a avut o campanie online spectaculoasă, ea devenind chiar şi personaj într-un joc pe net. Încercările de „umanizare“ a ei, de exemplu urcarea pe motocicletă sau dansul de la Naşul TV, au îndepărtat-o de modelul de tehnocrată/ profesionistă care a consacrat-o, spun specialiştii consultaţi de „Adevărul“.

Portretul politico-psihologic al candidatului la prezidenţiale 2014 Monica Macovei a fost realizat pentru „Adevărul” de Doru Pop, jurnalist, cadru didactic la Facultatea de Teatru si Televiziune a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi autorul volumului „Alegerile naibii. Fals tratat despre metehnele imaginarului politic autohton” (2007), în care analizează într-un mod original comunicarea politică a candidaţilor, şi de Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, Universitatea Babeş-Bolyai şi unul dintre cei mai valoroşi psihologi români.

Macovei mai bună decât doi mogulei

„Monica Macovei a ales pentru această campanie discursul justiţiar şi mesajele anti-sistem, în speranţa că va capta atenţia concetăţenilor care, în toate sondajele de opinie, favorizează aceste atitudini publice. În fond, însă, campania Monicăi Macovei s-a axat pe două concepte fundamentale care sunt amândouă de extracţie băsesciană. Primul este dihotomia maniheistă dintre „eu” şi „ceilalţi”, explicită în sloganul „Macovei, mai bună decât ei!”. Legătura cu sloganele: „Am cu ce, dar n-am cu cine” - cum spunea Traian Băsescu în campania pentru primăria Bucureştilor - sau „De ce le e frică nu scapă“, din campania pentru referendumul de demitere este evidentă. Opoziţia radicală „eu”, apărătorul dreptăţii şi al onestităţii, în luptă cu mogulii, respectiv baronii jafului, a fost un loc comun şi pentru alţi politicieni. Românilor le plac haiducii electorali, după cum s-a văzut din exemplul dat de Vadim Tudor, ale cărui excese justiţiare (mitraliere pe stadioane etc.) l-au propulsat în 2000 pe locul doi în alegerile prezidenţiale. Numai că o campanie bazată pe o simbolistică adversială, unde concurenţa electorală devine, în cele din urmă, o luptă pe viaţă şi pe moarte, aidoma lui Făt-Frumos în luptă cu Muma Pădurilor nu funcţionează la un candidat de gen feminin. În special dacă figura candidatului, o femeie agresivă şi conflictuală, o prefigurează pe Macovei într-o Maşteră ea însăşi”, explică Doru Pop.

Pretenţia lui Macovei (a creat DNA, banii furaţi se întorc la tine) este contestabilă

În continuare Doru Pop analizează unul dintre mesajele centrale ale campaniei Monicăi Macovei: „Desigur că lupta împotriva corupţilor, care este integrată în mitologia eroului solitar, care înfruntă de unul singur un monstru malefic funcţionează discursiv: „Am spus răului-rău, m-am luptat cu el fără frică. Nu mă las şi nu vă las!”, declară fostul Ministru al Justiţiei. 

„Lupta” în care Macovei s-a angajat este şi ea strâns legată de consecinţele „Revoluţiei portocalii” şi venirea lui Traian Băsescu la putere. În acest context, pretenţia lui Macovei (a creat DNA, banii furaţi se întorc la tine) este contestabilă. Nu a creat DNA, ci a reformat PNA-ul lui Năstase, iar banii nu se întorc la cetăţeni. Este doar o extensie a formulei din campaniile lui Traian Băsescu (Nu pot ei fura cât puteţi voi vota). Independenţa clamată de Monica Macovei conţine a doua trăsătură majoră din strategia de comunicare politică a europarlamentarului demisionar, respectiv ideea de figură anti-sistem, iarăşi predilectă în mesajele actualului preşedinte. Macovei utilizează extensiv imaginea de garant al independenţei, ceea ce, însă, nu poate aduce susţinere în sistemul electoral românesc, unde existenţa unui aparat de partid, cu infrastructură puternică la nivel „grassroots” (al comunităţilor) face diferenţa la urne. Aici o trăsătură pozitivă este transparenţa modului de strângere a fondurilor pentru campanie, ceea ce reprezintă, iarăşi, un element de inovaţie al campaniei lui Macovei.”

Joc online cu Macovei: aruncă cu cătuşe după corupţi

Campania de promovare online a Monicăi Macovei este profesionistă şi creativă, crede specialistul în comunicare politică Doru Pop: „O altă inovaţie a campaniei fostului europarlamentar este logo-ul de promovare, conceput ca un brand de produs comercial. Imagineau unui «M» cu semnul exclamării integrat în fontul de bază denotă creativitate şi interes pentru informaţiile concise. Puternic stilizat, semnul electoral al fostului ministru al Justiţiei este o notă de inventivitate şi calitate. Dar cea mai remarcabilă componentă a strategiei lui Macovei este dată de campania online, mai ales cu utilizarea excesivă a elementelor de comunicare pe pagina de Facebook şi pe site-ul propriu. Numai că, deşi pagina sa are sute de mii de like-uri, democraţia participativă nu funcţionează încă virtual, iar clickurile nu sunt egale cu voturi puse în urnă. Dincolo de acest aspect, opţiunile de pe pagina de Facebook dedicată candidatului Monica Luisa Macovei sunt cu adevărat creative şi spectaculoase. Simpatizanţii pot să îşi facă fotografii de profil alegând accesoriile candidatului, au aces la mici benzi desenate cu mesaje de campanie şi chiar pot să joace jocuri online. Deşi Macovei nu este primul candidat care şi-a făcut un joc online pentru alegeri (iarăşi, Traian Băsescu are primordialitate), jocul disponibil la http://joconline.macoveipresedinte.ro/ este în ton cu strategia de marketing politic. Într-o scenă menită să îi înveţe pe cetăţeni cum să îi oprească pe corupţi, cetăţenii au posibilitatea să „recupereze” bani de la hoţii cu trăsături de parlamentari, aruncând cu cătuşe după ei. Încătuşarea ca joacă online este, totuşi de prost gust, nu la fel de interesante ca mesajele virale ale candidatului concepute în stil graphic novel, o altă premieră în alegerile de la noi, la care se adaugă arsenalul de mesaje personalizate - scrisori sau cărţi poştale ilustrate care pot fi trimise pe mailul alegătorilor.”

Blocaj comunicaţional fatal

„Deşi Macovei a reuşit să ducă o bine susţinută campanie informală, şi e relevant faptul că una dintre primele ei conferinţe de presă a avut loc (fapt neobişnuit în campaniile de la noi) pe o terasă din Braşov, ea nu a reuşit să pătrundă în mediile mainstream şi nici nu a fost acceptată în dialogul politic de către ceilalţi candidaţi. O altă mare problemă a Monicăi Macovei, care provine tocmai din natura abordării sale (independentismul şi atitudinea anti-sistem), a fost lipsa accesului în zona mediilor «tradiţionale». Singurele dezbateri la care a participat au fost împreună cu purtătorii de cuvânt ai contracandidaţilor, ceea ce este un alt «defect» al acestor alegeri din 2014. Mai mult, unul dintre interviurile sale a fost blocat de către CNA în momentul apariţiei sale pe site-ul postului de ştiri PRO Tv. Acest blocaj comunicaţional se va dovedi fatal candidaturii Monică Macovei”, este de părere Doru Pop.

Slăbiciunile „sistemice“ ale campaniei condusă de Monica Macovei

Trebuie spus că, în ansamblu, campania derulată de Macovei a avut o componentă pozitivă de flexibilitate, care denotă o bună gestionare a mesajelor publice. Un exemplu relevant a fost momentul „Monica motociclista”, unde candidatul a vizat atragerea simpatiei unor grupuri urbane, tineri mai ales, printr-un comportament atipic. Mimând imaginea lui Tăriceanu, premierul biker, Macovei nu a reuşit să convingă, astfel că, destul de repede, imaginea ei de „rebel pe motor” a fost abandonată. Din păcate nişarea mesajelor lui Macovei pe acest public urban, aparţinând unui sector demografic îngust este perdant într-un sistem electoral în care diversitatea publicurilor este fundamentală. Chiar dacă a înţeles că mesajele sale concepute mai ales în mediul online nu funcţionează şi a iniţiat o caravană automobilistică prin ţară, unde un lot de Dacia MCV au fost branduite iar candidatul a pornit prin turneu în zonele rurale, caravana „Spune Preşedintelui” (dincolo de inadecvarea mesajului, pentru că, totuşi, Macovei nu este – încă – preşedinte) nu a reuşit să acopere golul demografic din bazinul electoral al candidatului. Dependenţa de mediul online şi mesajele „targetate” pe un anumit tip de predispoziţii ale publicului său ţintă rămân slăbiciunile „sistemice” ale campaniei condusă de Monica Macovei.

Macovei, profil psihologic

Daniel David, şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, Universitatea Babeş-Bolyai, a realizat, pentru „Adevărul”, profilul psihologic al candidatului. „Monica Macovei este exemplul tipic al românului adesea meritoriu care, din pacate, în contextul actual din România, poate avea succes doar în străinătate, nu în ţară! După parerea mea, ţinând cont de esenţa candidatului şi contextul social, Monica Macovei a ales o strategie mai puţin adecvată în comunicare. Oamenii cu profilul dânsei trebuie să şi-l promoveze aşa cum este, şi anume altfel decât majoritatea, ţintind o schimbare de paradigmă. Sigur că, făcând acest lucru, foarte probabil, nu vei câştiga acum, dar pe termen mediul şi lung, cu alţii asemeni alături, vei produce o schimbare de paradigmă, nu doar de practici într-o paradigmă veche. Monica Macovei adesea a făcut asta bine. Dar în aceleşi timp a încercat însă să arate că poate potrivi şi paradigma actuală, adesea vetustă, încercât să se adapteze mentalului colectiv existent. Astfel, s-a urcat pe motocicletă, a dansat, şi-a arătat iubirea faţă de animale (ex. pisici) etc”, a precizat psihologul.  

„Într-o paradigmă diferită de viziunea ta nu poţi câştiga!“

Daniel David este de părere că Monica Macovei trebuia să-şi păstreze profilul de tehnocrată/profesionistă şi nu să încerce să se adapteze mentalului colectiv existent, urcându-se pe motocicletă sau dansând.  „Într-o paradigmă diferită de viziunea ta nu poţi câştiga! Cel mult poţi fi acceptat la periferia acesteia. Dacă nu-ţi place o paradigmă provoac-o, nu încerca să te împrieteneşti cu ea. Chiar dacă pierzi în acestă încercare/luptă, rămâne direcţia în care ai arătat! Apoi, unele sloganuri au fost probabil mai puţin inspirate. Spre exemplu, când spui „Monica mai bună decât ei”, psihologic vorbind, stârneşti împotriviri şi pari arogant, aroganţă care, acceptată poate într-un mediu tehnocrat şi mai elitist, nu aduce voturi într-o confruntare electorală. Un slogan ca „Macovei altfel decât ei” ar fi putut poate să fie o amorsă mai bună care ar fi deschis imediat calea spre a arăta ce înseamnă „altfel”. Într-adevăr, cred că mulţi ar fi dorit să vadă în ţară o Monica Macovei după modelul de la Parlamentul European: tehnocrată/profesionistă, având un discurs pe care trebuie să-l aibă un preşedinte european şi anume focalizat pe atribuţiile din Constituţie, nu pe aspectele care ţin de poziţia de Prim Ministru (ex. renaşterea uzinelor). Aşadar, pe de o parte comunicarea a încercat să fie diversă – gândind că astfel se prinde un segment mai larg de electorat -, dar, pe de altă parte, acestă diversitate poate genera inconsistenţe şi confuzie şi poate acoperi esenţa candidatului. Vom vedea Duminică care parte a fost  mai puternică!”, a concluzionat David.

Recomandări pe aceeaşi temă:

Profilul politico-psihologic al lui Victor Ponta: un melanj de dibăcie politică şi ipocrizie umană

Analiza campaniei electorale a lui Klaus Iohannis: „Nu este un personaj contrafăcut, ceea ce este în interior se reflectă automat în afară“

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite