Un număr de 85 de dascăli, instruiţi de Teach for Romania pentru a preda în comunităţi defavorizate

85 de profesori sunt pregătiţi de teach for România pentru a preda în comunităâţi defavorizate FOTO teach for Romania

În perioada 5 iulie – 14 august 2021, Teach for Romania organizează Academia de Leadership şi Pedagogie, singurul program de formare dedicat profesorilor care predau în comunităţi dezavantajate.

Academia de Leadership şi Pedagogie este un program integrat, de învăţare accelerată, dedicat cadrelor didactice care aleg să acţioneze alături de Teach for Romania în şcoli publice vulnerabile, pentru a genera o schimbare sustenabilă atât în sala de clasă, cât şi dincolo de aceasta.

„Sunt peste 7 ani de când pregătim profesori pentru a oferi educaţie relevantă pentru copiii din mediile vulnerabile. În ultimul an, am văzut mai clar decât oricând cât de mari sunt diferenţele între şcoala de la sat şi colegiile din marile oraşe. Potrivit Băncii Mondiale, dacă un elev de la sat are şanse de viaţă similare cu un copil din Senegal, colegul lui de la oraş are şanse similare cu un elev din Islanda. Soluţia pe care noi, în Teach for Romania, o propunem este să punem în faţa elevilor profesori bine pregătiţi şi motivaţi, care aleg să meargă să predea acolo unde este cel mai greu, atât pentru ei, cât şi pentru elevii lor. Profesori capabili să construiască parteneriate cu părinţii, şcoala şi comunitatea în interesul elevilor.” a declarat Iulia Pielmuş, CEO Teach for Romania.

Academia de Leadership şi Pedagogie cuprinde 6 săptămâni de învăţare experienţială, de tip colaborativ, care include şi 3 săptămâni de practică pedagogică supervizată de mentori şi tutori coordonatori în două comunităţi din judeţele Braşov şi Iaşi (Săcele, respectiv Hărpăşeşti). Viitoarele cadre didactice vor fi susţinute de peste 40 de traineri, 40 de mentori şi tutori coordonatori. În tot acest proces, alături de cei 85 de profesori vor fi peste 300 de copii, care vor învăţa să înveţe, să folosească ceea ce au învăţat în viaţa curentă şi să colaboreze.

Risc de sărăcie şi excluziune socială

După peste 7 ani de muncă în şcoli vulnerabile din peste 20 de judeţe, Teach for Romania a identificat o serie de provocări care fac meseria profesorilor, învăţătorilor şi a educatorilor de la sat şi de la periferia oraşelor cu mult mai grea: decalajul în învăţare – copii cu goluri de învăţare de 1-2 ani din prima zi în care vin la şcoală, copii cu vocabular limitat, care nu au văzut niciodată o carte şi nu au ţinut niciodată un creion în mână, cărora nu li s-a citit niciodată; numărul mare de copii cu cerinţe educaţionale speciale, care nu sunt diagnosticaţi şi susţinuţi adecvat pentru că părinţii, profesorii, comunitatea nu ştiu sau nu pot face asta; copii care nu au fost expuşi la medii diferite şi la alte resurse de învăţare, în afară de cele din familie şi comunitate.

Conform datelor Eurostat, în 2019, România se afla pe locul 1 în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi al excluziunii sociale în rândul copiilor, cuprinzând aproximativ 35% din populaţia de sub 16 ani. Peste 86.000 de copii au cel puţin un părinte plecat în străinătate (cf. ANPDCA, 2019). Aceste statistici se traduc în practică în nenumărate provocări pentru profesorii care trebuie să satisfacă mai multe nevoi şi să joace mai multe roluri în viaţa copilului.

Ce trebuie să ştie să facă (diferit) un profesor care predă în medii vulnerabile?

Soluţia pe care o propune Teach for Romania este pregătirea diferenţiată a profesorilor care predau în medii defavorizate, astfel încât aceşti elevi să aibă parte de o educaţie relevantă, care să îi pregătească pentru viitor. Ingredientele de formare pentru un astfel de profesor sunt:

1. Gândire strategică şi leadership – capacitatea de a gândi strategic o intervenţie, pornind de la realitatea şi nevoile fiecărui copil din clasă. Altfel spus, profesorul trebuie să fie antrenat nu să aibă drept obiectiv parcurgerea întregului manual, ci să identifice corect nivelul fiecărui elev, să identifice decalajele de învăţare ale copiilor din clasă şi cauzele acestora, apoi să stabilească obiective realiste, asumate şi susţinute atât de copil şi de profesor, cât şi de părinte.

2. Abilitatea de a dezvolta integrat elevul, cu atenţie atât la dimensiunea cognitivă, cât şi la cea socio-emoţională şi comportamentală (auto-determinarea, abilitatea de a-şi gestiona emoţiile, de a coopera).

abilitatea de a forma parteneriate în beneficiul elevului cu restul cancelariei, cu familia, cu autorităţile relevante, cu donatori şi finanţatori.

3. Abilitatea de a crea o cultură a reuşitei în sala de clasă, în care elevul se va simţi în siguranţă şi încurajat să se autodepăşească.

Vă mai recomandăm şi:

Prognoza meteo: Canicula se întoarce în România. Când scăpăm de ploile torenţiale

Curând intrăm în Valul 4 al pandemiei. Tulpina indiană este în transmitere comunitară în trei zone ale ţării