Tragedia care i-a schimbat viaţa savantului Victor Babeş. Cum a ajuns să studieze medicina românul care a determinat descoperirea antibioticelor

Publicat: 03.05.2020 06:35

Ultima actualizare: 02.08.2022 23:50

O întâmplare personală tragică i-a schimbat lui Victor Babeş cursul vieţii şi a dat lumii un savant care a întemeiat o disciplină nouă în medicină şi a deschis drumul descoperirii antibioticelor.

De la vârsta de 14 ani a început să scrie poezii. Oscila între anatomie şi teatru şi s-a înscris la Conservatorul din Budapesta. A ales în final medicina după ce sora cea mai mică, Alma, a murit de tuberculoză intestinală, la doar 14 ani, sub ochii lui.

A fost una dintre cele mai importante personalităţi ale lumii medicale, a scris primul tratat de bacteorologie din lume, iar o mulţime de tratamente medicale şi biotehnologii folosite azi pe scară largă sunt bazate pe cercetările sale. Şi totuşi, deşi ar fi meritat pe deplin, nu a fost răsplătit nici o dată cu premiul Nobel.

Născut la Viena, în 28 iulie 1854, Victor Babeş a moştenit de la tatăl său, Vicenţiu Babeş, pasiunea pentru ştiinţă, spiritul progresist, dragostea pentru popor. Prin tot ce a creat, Victor Babeş a militat pentru afirmarea prin ştiinţă a României, pe plan internaţional. Iar rolul ştiinţei în societate este bine definit de către Victor Babeş.

Cu doi ani înaintea sfârşitului său, într-o conferinţă ţinută la Ateneul Român, intitulată „Credinţă şi ştiinţă”, Victor Babeş spunea: „Pentru mine este un trist spectacol să văd pe toţi filosofii şi chiar oamenii de ştiinţă să intre în discuţiuni asupra raportului ştiinţei şi credinţei, ca noţiuni de valoare egală, când ştiinţa modernă din ce în ce arată mai mult binefacerea ei pe toate terenurile de activitate omenească.

Ştiinţa este adevărul, este cunoaşterea şi întrebuinţarea forţelor naturii spre fericirea omului”. În 1886, când a venit profesor la Bucureşti, Victor Babeş era deja un savant consacrat. Lucrase şi colaborase deja cu cei mai mari bacteriologi ai timpului: cu Pasteur de la Paris şi Koch de la Berlin. Deşi instituţii de anvergură din străinătate se luptau pentru a-l avea pe Babeş, patriotul şi umanistul român vine la Bucureşti pentru a se dedica învăţământului şi cercetării din ţara lui, pentru a crea din nimic o şcoală medicală românească devenită, în scurt timp, de prestigiu internaţional. Lui Victor Babeş îi datorăm multe descoperiri din microbiologie şi medicină, valabile şi astăzi la nivel mondial.

În urma cercetărilor sale, Victor Babeş a pus în evidenţă peste 40 de microorganisme patogene. De asemenea, el s-a implicat în tratarea şi prevenirea unor boli precum tuberculoza, lepra, turbarea sau difteria. Totodată savantul român a dezvoltat o serie importantă de vaccinuri care sunt folosite în prezent în toată lumea.

Candidatul care nu a câştigat un Nobel

Victor Babeş a fost unul dintre candidaţii la Premiul Nobel pentru tratatul său de bacteorologie, primul de acest fel din lume. În perioada în care a trăit în Franţa, Victor Babeş a dezvoltat o serie de convingeri politice de stânga, însă nu a fost niciodată comunist, ci liberal.

Citește și: Cum se prepară infuzia combinată de cimbru. 10 probleme de sănătate pe care licoarea le poate ameliora

El s-a stabilit la Bucureşti la rugămintea prietenului său, prim-ministrul liberal Dimitrie Sturza. În 1893, Victor Babeş a devenit membru al Academiei Române. Ulterior, a fost ales membru corespondent al Academiei Medicale din Franţa, iar statul francez i-a oferit cea mai înaltă decoraţie a sa, Legiunea de Onoare.

Victor Babeş a decedat în 1926, iar memoria sa este onorată de instituţii precum Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.

Victor Babeş s-a născut la 28 iulie 1854 la Viena, , acolo unde tatăl său, juristul şi omul politic bănăţean Vincenţiu Babeş lucra la Înalta Curte de Casaţie din capitala Imperiului Austriac. A început să studieze Arta Dramatică, la Budapesta. Moartea surorii sale, Alma, provocată de tuberculoză, la o vârstă tânără, l-a determinat să abandoneze studiile începute şi să se înscrie la Medicină.

A absolvit medicina la Budapesta

A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Budapesta şi Viena. A luat doctoratul în medicină la Viena în anul 1878. În 1881 a primit o bursă şi a plecat la Paris şi la Berlin, unde a lucrat cu cei mai importanţi profesori ai vremii: Cornil, Pasteur, Virchow, Koch şi alţii. A continuat să studieze alături de mari profesori de la Munchen, Heidelberg şi Strassbourg până în 1886.În 1885 este numit profesor de histopatologie la Facultatea de Medicină din Budapesta. În acelaşi an a publicat la Paris, împreună cu savantul André-Victor Cornil primul tratat complet de bacteriologie din lume.În 1887 se mută la Bucureşti, ca profesor la catedra de bacteriologie. A ocupat această funcţie până în anul 1926. Tot în anul 1887, s-a înfiinţat, prin Legea nr. 1197, Institutul de Bacteriologie şi Patologie, condus de Victor Babeş şi care avea în viitor să îi poarte numele (Institutul „Victor Babeş”).Din 1889 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar din 1893 a devenit membru titular.

A introdus vaccinarea antirabică în România

În anul 1900 a înfiinţat Societatea Anatomică, la Bucureşti, care se ocupa cu studiile anatomo-clinice. În 1913 a preparat un vaccin antiholeric pentru a combate epidemia de holeră care izbucnise în rândurile Armatei Române, care se afla în campania din cel de-al Doilea Război Balcanic în Bulgaria. Între 1916-1918 a continuat prepararea de produse biologice, rămânând în zona ocupată de Puterile Centrale.În 1919 este numit profesor la Universitatea din Cluj, nou înfiinţată în acel an.

A introdus vaccinarea antirabică în România, la numai trei ani de la iniţierea acesteia de către Louis Pasteur. Este considerat al doilea rabiolog din lume, după L. Pasteur şi părintele seroterapiei , precursor la imunologiei moderne.Un alt preparat care a salvat foarte multe vieţi a fost serul antidifteric. A desfăşurat activitate amplă în cercetarea pelagrei, tuberculozei, febrei tifoide şi a leprei.A descoperit peste 40 noi specii microbiene, care au fost denumite după numele său, Babesiide.A publicat peste 1.000 lucrări ştiinţifice şi 25 monografii în domeniul microbiologiei şi anatomiei patologice.A fost membru corespondent al Academiei de Medicină franceze. A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie civilă franceză, Legiunea de Onoare. A murit la 19 octombrie 1926, la Bucureşti.Mormântul lui Victor Babeş se găseşte la Institutul „Cantacuzino” din Bucureşti.