Povestea Columnei lui Traian, faimosul monument roman. Cât a plătit România pentru copia celebrei opere antice
0
O copie a celebrei Columne a lui Traian poate fi admirată la Muzeul Naţional de Istorie a României. Monumentul înalt de 40 metri a fost realizat la Roma şi a ajuns la Bucureşti încărcat în 18 vagoane de tren. Pentru copie, statul român a achitat în 1967 aproximativ 4 milioane de lei.
Columna lui Traian este una dintre cele mai faimoase monumente ale antichităţii romane. Ridicată în Forul lui Traian de la Roma în anul 113 p. Chr., ea ilustrează în peste 100 de scene cu 2 500 de personaje, cele două războaie daco-romane din anii 101-102 p. Chr. şi 105-106 p. Chr., care au dus la cucerirea Daciei şi transformarea ei în provincie romană.
Coloana este compusă dintr-un soclu, un fus şi un capitel doric şi are o înălţime de aproape 40 de m. Aceasta este decorată cu basoreliefuri reprezentând scene din războiul purtat de Traian împotriva dacilor, anume campaniile din anii 101–102 şi 105–106.
Copia Columnei lui Traian poate fi admirată în cadrul unei expoziţii la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR).
Realizarea copiei Columnei s-a făcut la Roma, între anii 1939 şi 1943, lucrările fiind întârziate din pricina celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza contextului istoric şi politic, copia monumentului a fost adusă la Bucureşti abia în 1967.
Conform specialiştilor din cadrul MNIR, în 1934, când Papa Pius XI iniţiază realizarea unei noi serii de mulaje din beton armat după Columna lui Traian - unul dintre cele mai faimoase monumente ale antichităţii romane -, directorul Şcolii Române de la Roma, Emil Panaitescu, sesizează oportunitatea şi obţine aprobarea autorităţilor pontificale pentru realizarea unei serii suplimentare de mulaje, ce urmau să fie trimise în România.
Reproducerea, la scară naturală, este realizată din ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial mulajele au fost adăpostite în subsolurile Muzeului Lateran, ale Forului lui Traian, şi în depozitele Palatului Expoziţiilor de la Roma. Demersurile pentru aducerea acestor copii la Bucureşti vor fi reluate prin intermediul ambasadorului României la Roma şi al unor istorici şi arheologi precum Virgil Vătăşianu (1902–1993), Constantin Daicoviciu (1898–1973) şi Emil Condurachi (1912–1987).
Statuia împăratului a dispărut
Coloana este compusă dintr-un soclu, un fus şi un capitel doric şi are o înălţime de aproape 40 de m. Aceasta este decorată cu basoreliefuri reprezentând scene din războiul purtat de Traian împotriva dacilor, anume campaniile din anii 101–102 şi 105–106.
Soclul, cu latura de 5,48 m este ornamentat cu arme şi însemne „barbare” (trofee). La rândul său, fusul e compus din 19 tamburi de marmură: 17 dintre aceştia sunt împodobiţi cu reliefuri, iar doi, în formă de coroană de lauri, servesc drept bază pentru fusul coloanei şi respectiv pentru capitelul acesteia.
Statuia împăratului Traian se afla situată deasupra capitelului. Dispărută încă din antichitate, aceasta a fost înlocuită la sfârşitul secolului al XVI-lea, în timpul papei Sixtus al V-lea, cu o statuie a Sfântului Petru.
În antichitate, Columna va fi fost pictată în culori vii, iar impresia pe care o făcea privitorului trebuie să fi fost diferită faţă de cea pe care o lasă unui vizitator contemporan, obişnuit cu albul monumentelor romane şi nu cu varietatea coloritului, caracteristică pentru epoca respectivă.
Pe monument este redată fidel desfăşurarea războaielor dacice FOTO MNIR
Un relief sculptat de jur-împrejur în formă de bandă în spirală reprezintă desfăşurarea războaielor dacice, dominând scenele de luptă sau cele în care împăratul Traian se adresează armatei.
Simbol al originii latine a românilor
Copia Columnei, încărcată în 18 vagoane de tren, va ajunge în România pe 30 mai 1967. Aceasta a fost instalată pentru câţiva ani la Muzeul de Istorie a Partidului Comunist Român (astăzi Muzeul Naţional al Ţăranului Român), pentru ca mai apoi, din anul 1972, să fie reamplasată în cadrul Muzeului de Istorie a Republicii Socialiste România (astăzi Muzeul Naţional de Istorie a României).
Muzeul Naţional de Istorie a României, organizat în fostul Palat al Poştei, monument istoric de la sfârşitul secolului al XIX-lea, devine noul spaţiu expoziţional unde pot fi văzute mulajele Columnei Traiane. Pentru etalarea acestora, în curtea interioară a clădirii muzeului a fost construit un corp modern, care permite expunerea desfăşurată a scenelor şi oferă o bună vizibilitate.
Columna lui Traian, considerată de unii autori drept „o cronică în imagini” a războaielor purtate de romani împotriva dacilor a devenit un simbol pentru începuturile istoriei românilor, simbol al originii latine a poporului român, încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea.
Realizată din ciment şi marmură
Reproducerea la scară naturală a Columnei lui Traian este realizată din ciment armat (de culoare albă) cu o mixtură de marmură albă.
Copia a fost achitată integral de statul român şi a costat 4.000.000 lei; ea are avantajul că materialul din care a fost realizată se aproprie de aspectul original. Soclul dă imaginea exactă a proporţiilor monumentului. Fiecare relief are la partea inferioară un mic postament care permite dispunerea pieselor pe orizontală, dar împiedică reconstruirea Columnei pe verticală.
Lucrarea este realizată din ciment armat cu o mixtură de marmură albă FOTO MNIR
Înţeleasă ca sursă istorică a războaielor daco-romane şi începuturilor poporului român, Copia Columnei lui Traian are o mare valoare. Scenele care înfăţişează desfăşurarea războaielor dacice pot fi examinate în condiţii optime de istorici şi arheologi sau de toţi iubitorii de istorie deopotrivă.
Odată cu copia Columnei a fost comandată şi o copie a Forului lui Traian. Macheta, executată de arhitectul Italo Gismondi în 1939, se află în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României şi poate fi admirată de către vizitatori.
Se încarcă comentariile...
