Care sunt zonele cu cele mai mari producţii de grâu din ţară

După un an greu, cu fenomene extreme, fermierii din Bărăgan răsuflă uşuraţi. Judeţul Călăraşi se află în top 10 al ţării, la recolta de grâu. Conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale(MADR), în Bărăgan a fost obţinută o producţie de 5.300 kg/ha.

Datele MADR arată că recolta de grâu din acest an a depăşit 10,2 milioane de tone, cu peste 2,3% mai mare faţă de anul trecut când s-a cifrat la 10 milioane de tone. Zece judeţe au realizat peste 5 milioane de tone din recoltă, respectiv Timiş, cu o medie de 6.200 kg /ha, Arad (6.100 kg/ha), Bihor (6.095 kg/ha), Giurgiu (5.800 kg/ha), Constanţa (5.652 kg/ha), Mehedinţi (5.400 kg/ha), Călăraşi (5.300 kg/ha), Ialomiţa (5.300 kg/ha), Satu Mare (5.100 kg/ha) şi Brăila (5.086 kg/ha).

În judeţul Călăraşi, producătorii agricoli au estimate, înainte de cules, recolte medii undeva la 6 tone pe hectar.

„Preţurile la noi în zonă variază, după cum poate să te fraierească, să te păcălească traderul! S-a plecat de la 0,65 de bani kilogramul luat din câmp şi am înţeles că a început să urce până spre 70 de bani. E posibil să crească, e posibil să staţioneze, că nu e grâu bun aşa de mult”, aprecia în luna iulie Aurelian Dobre, fermier din comuna Ciocăneşti.

Agricultorii au avut de înfruntat în acest an agricol vremea capricioasă care le-a dat planurile peste cap. Abia începuseră recoltatul grâului, când ploile puternice i-au oprit să mai intre în câmp cu combinele. La începutul lunii iulie, recolta, şi-aşa afectată de secetă, fusese culeasă pe jumătate.

Condiţii grele

Chiar dacă rapiţa, grâul, orzul şi porumbul au fost afectate de lipsa precipitaţiilor, iar în zonele din terasa Dunării, culturile au fost compromise de băltirile care au apărut în primăvară, agricultorii spun că nu a fost totul pierdut.

”Au fost condiţii grele. Am aşteptat să se usuce pâmântul, apoi să dezmiriştim. Nu a plouat când a trebuit, iar apoi am cules ce am putut. De la canton şi până la Vărăşti, dar şi în Lunca Dunării, seceta a făcut prăpăd. Toate culturile  au fost t într-un fel sau altul tarate. Nu au avut perioade de ger pentru a sta în hibernare, atunci vegetaţia stagnează, iar planta se odihneşte şi porneşte viguroasă în primăvară. Au vegetat chinuit, au ieşit îmbătrânite”, spune Aurelian Dobre, fermier la Ciocăneşti. Şi în acest an, agricultorii primesc tot 650 de lei pe tona de grâu.

Producţii istorice în 2017

Conform directorului Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ), Ion Stan, în2017, preţul grâului a variat între 610 lei şi 650 de lei pe tonă, orzul s-a vândut cu 530 de lei pe tonă, iar preţul unei tone de rapiţă  a ocilat între 1.540 de lei şi 1.600 de lei, în unele situaţii acesta ajungând şi la 1.800 de lei.
 

Producţiile de grâu, rapiţă, mazăre şi orz, obţinute în 2017 au fost cele mai mari din istoria ţării, conform Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Bărăganul s-a situat în topul regiunilor cu producţii record. Dacă la grâu fermierii din Bărăgan au asistat neputincioşi cum vremea rea le fură recoltă din mână, la porumb, 2017 a fost un an excelent. Producţia s-a situate şi la peste 10 tone boabe/hectar în fermele mari, acolo unde agricultorii au folosit tehnologie înaltă, iar plantele au primit îngrijire ca la carte. În judeţul Călăraşi, anul trecut, 110.000 de hectare au fost cultivate cu porumb.

În privinţa producţiilor obţinute în judeţul Călăraşi, la culturile de cereale, situaţia transmisă de către DAJ Călăraşi este următoarea: la orz s-a obţinut o producţie medie de 4.600 de kilograme pe hectar, la grâu producţia a variat între 4.000 şi 6.000 de kilograme pe hectar, iar la rapiţă agricultorii au obţinut o producţie medie de 3.000 de kilograme pe hectar. 

Cu 200.000 de tone mai mult

Producţia de grâu din 2018 este mai mare cu 200.000 de tone faţă de anul trecut, depăşind 10 milioane de tone, deşi a fost un an greu, în care "România a fost răvăşită de o serie întreagă de fenomene naturale extreme", a declarat, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea. Acesta a subliniat că anul acesta cea mai grea perioadă pentru grâu a fost perioada de recoltat, în condiţiile în care, dintr-un calcul făcut pe o anumită fermă, care a furnizat aceste date, "în 30 de zile a avut doar 4 zile bune de lucru şi acestea adunate, nu de dimineaţa până seara".

În opinia ministrului, România "s-a fortificat din punct de vedere agricol" şi "nu va mai părăsi acest piedestal pe care s-a urcat", pentru că fermierii "s-au dotat şi pot face faţă vicisitudinilor naturii".

"În acest an greu fermierii şi-au dovedit dotarea tehnică de-a lungul vremii. România nu v-a mai părăsi aceste piedestal pe care s-a urcat, pentru că a reuşit să se fortifice. România s-a fortificat din punct de vedere agricol şi se va fortifica în continuare pentru că fermierii ştiu ce au de făcut, s-au dotat, iar rezultatele de producţie îi ajută prin câştig şi pot face faţă vicisitudinilor naturii", a adăugat ministrul Agriculturii. Şeful MADR a adăugat că şi la orz şi orzoaică România a avut o producţie bună, mult mai mare ca anul trecut.