Agricultura din Bărăgan, răpusă de secetă. Cu ce recolte se laudă fermierii

Producţia de grâu a fost compromisă de rozătoare Foto: Adevărul

Seceta a dat peste cap planurile fermierilor. Campania de toamnă la însămânţări nu este în grafic, iar recoltatul nu este nici pe departe finalizat. Porumbul  este pe câmp, iar la soia nici a început culesul.

Conform Direcţiei Agricole Călăraşi, din cele 98.073 hectare cultuivate cu porumb, mai erau neculese, în urmă cu câteva zile, peste 45.000 de hectare. „Din cauza secetei nu se poate pregăti terenul pentru campania de toamnă, nu se poate ara. Mulţi fermieri au luat sămânţă de rapiţă şi din cauza secetei nu au putut semăna”, spune Marioara Hărmănescu, technician agronom din cadrul Direcţiei Agricole.

În judeţul Călăraşi, pentru campania de toamnă ar trebui pregătite pentru însămânţări peste 195.000 de hectare de teren. Până la această dată, doar o suprafaţă infimă, 130 de hectare, au putut fi arate. “Nu am reuşit mare lucru. Nu se poate pregăti patul germinativ. Am cumpărat sămânţă, dar n-o putem folosi. Nu se poate lucra pământul”, spune Aurelian Dobre, fermier de peste 20 de ani, şi secretarul Camerei Agricole Călăraşi. Agricultorii se plâng că lucrările de semănat se fac acum cu mult mai multe cheltuieli din pricina solului uscat. Şi răsăritul rapiţei este mai întârziat din acelaşi motiv.

Grâu puţin, ploi şi vijelii multe

Şi recoltatul a fost întârziat cu câteva săptămâni de vremea rea. Ploile şi vijeliile au pus beţe în roate fermierilor. De exemplu, în urmă cu o lună, din cele 237.991 de hectare de culturi de păioase fuseseră culese din câmp aproximativ 90.000 de hectare. Ploile abundente, grindina şi furtunile au distrus 4.862 de hectare de cereale. Autorităţile spun că 1.720 hectare de grâu, 1.470 hectare de orz, 513 de rapiţă, 503 floarea soarelui şi peste 100 de porumb au fost calamitate.
“S-a mers încet cu combinele din cauza lanurilor căzute de grâu. Utilajele sunt insuficiente, iar recoltatul a mers greu din cauza ploilor. O zi am muncit, câteva am stat. S-a blocat o mare parte din campanile din cauza vremii. Prin zonele ferite din judeţ, de la Valea Mostiştei spre Argeş, culturile au avut mai puţin de suferit, dar chiar şi aşa, producţia la hectar nu a depăşit 3.500-4.000 kg/ha”, spune Aurelian Dobre. Boabe puţine s-au recoltat şi lanurile cultivate ecologic, însă aici este de înţeles situaţia.„S-a lucrat pe suprafeţe mici aici, nu s-a investit prea multă tehnologie şi este normal ca producţia să fie mică”, a adăugat Aurelian Dobre.

Roadele toamnei

Până când vor reuşi să însămânţeze, agricultorii se bucură de roadele toamnei. Conform Direcţiei Agricole Călăraşi, până la 23 septembrie, aşa arăta situaţia în judeţ la cereale şi recolta obţinută la hectar: 45.930 hectare cu orz(4.100 kg/ha), 125.562 hectare cu grâu(4.130kg/ha), rapiţă pentru ulei 55.745 ha(2.800 kg/ha), 4.484 ha cu mazăre boabe(1.780 kg/ha), 45.080 ha cu floarea soareului(2.210 kg/ha), 98.073 ha porumb boabe din care au fost culse doar 52.315 ha (6.300 kg/ha), 8.540 ha cu soia din care s-au cules doar 1.465(2.500 kg/ha).

Cereale din belşug, profit deloc

Chiar dacă producţia este mai mare, fermierii români au anul acesta venituri mai mici în comparaţie cu cele din anul anterior, a declarat preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.
„Veniturile fermierilor români sunt mai mici în acest an decât în 2013, chiar dacă producţia este mai mare. La ora actuală, există un mare deficit financiar în agricultură. Au venit acei bani europeni şi sunt acele străduinţe ale Guvernului atât cât îşi poate permite, dar insuficiente pentru ca noi, fermierii, să realizăm perfomanţă în Europa şi în România. Obţinem la unele culturi între 30 şi 40% din media pe care o realizează alte ţări. De exemplu, noi obţinem 30% din porumbul pe care îl obţin olandezii, care au o medie pe ţară de 12 tone/hectar. Noi avem undeva în jurul a 4.500 (kilograme/hectar - n.r.), anul ăsta. La grâu, Irlanda face o medie de 8.000-9.000, iar noi o medie de 3.500-3.800”, a subliniat Baciu.

Silozurile, eterna problemă

Acesta este de părere că fermierii au de suferit din cauza faptului că nu există spaţii de depozitare, iar agricultura românească nu este capitalizată. „Sunt traderi care nu folosesc aceleaşi preţuri peste tot în Europa. Problema este că nu avem spaţii de depozitare, nu suntem capitalizaţi şi suntem nevoiţi să vindem la capătul lanului la un preţ pe care ţi-l oferă cumpărătorul. La mine în zonă, s-a pornit cu un preţ de 1 leu/kilogram pentru floarea-soarelui şi când a văzut că ţine s-a ajuns la 80 de bani/kilogram”, a explicat Laurenţiu Baciu.

Vă recomandăm şi:

Se culeg ultimele roade. Cea mai bună recoltă la porumb din ultimii 20 de ani

Atacul şoarecilor răpune agricultura din Bărăgan

Lipsa de umiditate din sol, inamicul nr.1 al culturilor agricole

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte