Absolventul de Teologie convertit în cultivator de căpşuni bio. Cu cât se vinde kilogramul de fructe dulci la Bucureşti

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ionel Tonea, un tânăr întreprinzător FOTO Ionela Stănilă
Ionel Tonea, un tânăr întreprinzător FOTO Ionela Stănilă

Cultivate bio, fără substanţe care să le forţeze coacerea, doar cu căldură din solariile care se întind pe 6.500 de metri pătraţi, fructele plantate în inima Bărăganului de un absolvent de Teologie se vând cu succes la Bucureşti.

Peste 10 tone de fructe ecologice au fost culese de la sfârşitul lunii mai şi până în prezent din judeţul Călăraşi. Afacerea, pusă pe picioare de un tânăr, alsolvent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă de la Universitatea din Craiova, dă roade. Deşi a înfiinţat ferma de la Bogata în urmă cu un an, Ionel Tonea a dat lovitura cu fructe proaspete. De puţin timp, marfa ecologică a ajuns în galantarele din Carrefour Berceni, unde un kilogram se vinde cu 13 lei. “E o satisfacţie imensă, dar şi foarte multă muncă şi seriozitate”, spune tânărul în vârstă de 35 de ani.

“Investim mult timp, dragoste şi vorbim cu ele ca să iasă dulci şi parfumate”, glumeşte fermierul care, deşi locuieşte în Bucureşti, face naveta zilnic la Bogata, în locurile natale. Aici a ales să-şi deschidă o afacere de familie, după ce şi-a dat seama că Teologia nu e pentru el.  “Am simţit că nu mai am acea chemare pentru a deveni preot şi atunci am ales să fac altceva. Agricultură ecologică fac din toată inima, pun pasiune şi încerc să mă perfecţionez zilnic. Trebuie să fii la curent cu toate noutăţile, altfel dai greş”, spune tânărul.
calarasi  capsuni

Investiţie de 15.000 de euro, 6.400 mp de cultură

În fiecare zi, bate câmpurile din satul natal pentru a ajunge la cele 4 solarii pe care le-a construit în 2015 şi dirijează zilierii la cules. Aproximativ 6.400 metri pătraţi de teren sunt cultivaţi doar cu căpşuni din soiul Albion, investiţia fiind în 2015 de aproximativ 15.000 de euro. Deşi a pornit cu stângul, în primul an a avut o recoltă de doar 800 de kg, fermierul a dat lovitura în acest acum: peste 10 tone au fost culese.

calarasi capsuni

“ Pe măsură ce lucrezi şi te loveşti de tot soiul de probleme, înveţi. Aşa şi eu. Există mai multe lucruri care influenţează coacerea fructelor cu care an dat greş la început. De regulă, se plantează la sfârşitul lunii aprilie, începutul lui mai, dar depinde de condiţiile pe care le creezi în solar. Cu un minimum de căldură te asiguri de o recoltă bogată”, spune fermierul. Ca să meargă treaba strună, Ionel Tonea s-a implicat încă de la început în toată afacerea: nu doar alergătura după acte, după achiziţionarea stolonilor, ci şi munca efectivă.

calarasi capsuni

“Dacă nu stai de dimineaţă şi până seara, nu progresezi. E important să lucrezi cu dăruire, cu sufletul deschis pentru a ieşi totul bine. Cum pot eu să-I cer unui muncitor să dea randament, să fie serios şi corect, dacă eu stau la birou? Muncim cot la cot pentru că doar astfel avem de câştigat. Plus că, dacă nu munceşti, nu te loveşti de nicio problemă. Dacă aş sta, n-aş şti niciodată cum să perfecţionez, cum să fiu mai bun, cum să cultiv fructele perfecte”, povesteşte Ionel Tonea.

Produs de calitate pentru hypermarket

Fructele proaspete şi sănătoase sunt culese până în luna decembrie şi ajung în hypermarket, dar şi direct la uşa clientului. “Am avut livrări la domiciliu şi intenţionăm să reluăm ideea. Sunt însă şi clienţi care vin direct la fermă. Preţul căpşunilor este de 10 lei pentru un kilogram. Oricine doreşte e servit. Chiar şi un kilogram dacă ni se cere, livrăm cu mare drag”, povesteşte Ionel Tonea.

Pătrunderea pe piaţă este cel mai mare obstacol de care se lovesc investitorii deoarece, de multe ori, comercianţii preferă fructele cu aditivi care să reziste mai mult în magazin, în detrimentul gustului şi al calităţii.

calarasi capsuni
“Noi ne bazăm pe calitatea produselor noastre. Dar şi pe dorinţa consumatorului de a alege să mănânce sănătos şi natural, precum şi pe trendul actual al marilor lanţuri de magazine de a desface şi produse tradiţionale româneşti”, spune tânărul.

În piaţă, la Obor

Deşi munca zilnică este foarte solicitantă, Ionel Tonea nu doreşte să se oprească aici. Are în plan extinderea afacerii şi distribuirea fructelor proaspete către mai multe puncte de comercializare. Deja trimite căpşuni către depozite din Capitală şi în piaţa Obor.

“Întreţinerea culturilor este dificilă şi necesită mare atenţie şi multă dăruire. Dacă nu pui suflet în ceea ce faci, nu reuşeşti. Mi-a prins bine această fermă, mi-am dat seama că au un potenţial uriaş de muncă, iar acum este momentul să fie exploatat la maximum. Cultivarea căpşunilor te ţine mereu în priză, dacă pierzi ritmul se duce totul de râpă. Plantele sunt foarte sensibile la apă şi au foarte mulţi lăstari, în două zile se adună o nouă recoltă, cresc şi se coc repede atunci când au condiţii optime. Au fost zile în care am adunat şi 500 de kilograme la două zile. Aşa că, la noi nu e niciodată timp liber“, spune fermierul.
calarasi capsuni

Ca să fie în grafic pentru livrări, pe care le face cu maşina proprie, Ionel Tonea, iese la cules alături de zilieri, sear ape răcoare, iar spre magazine şi depozite porneşte la drum dimineaţa, la ora 3.30. “ Nu putem să facem rabat de la calitate. Pe acest lucru am mizat de la început. Căpşunile sunt fructe pretenţioase, sensibile, care se depreciază în 2-3 zile. Fructul care merge la livrare e perfect: fără nicio tăietură sau lovire şi copt bine, cu o greutate de peste 30 de grame. Dacă nu ţii la aceste lucruri, mai bine te laşi de meserie”, spune fermierul.

calarasi capsuni

Cel mai profitabil soi

Soiul de căpşuni Albion este unul dintre cele mai profitabile afaceri. Soi timpuriu remontat (fructifică de două ori pe an, primăvara şi toamna), care produce fructe de dimensiuni mari, peste 30 grame fiecare, are excelente caracteristice organoleptice şi cu o bună perioadă de păstrare. Face fructe din luna mai şi până în decembrie, având un randament ridicat de fructificare. De la o singură plantă se poate recolta până la un kilogram de fructe. Specialiştii recomandă utlizarea acestui soi pentru grădini sau plantaţii comerciale, pe suprafeţe mici.

calarasi capsuni

Vă recomandăm şi:

O afacere de familie genială, pusă pe picioare de o tânără din Ialomiţa: face bani din castravetele amar, „ciudăţenia” pe care se bat firmele de medicamente

De ce nu mai au gust aşa-zisele legume româneşti. Specialist: „Legumele de la noi din supermarket sunt legume pe care alţii le aruncă şi le cumpărăm noi“

Studiu: Agricultura românească ar putea înregistra anul acesta cele mai bune rezultate din ultimul deceniu

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite