VIDEO Grătare printre morminte, obicei al ţiganilor, de Paştele Blajinilor
0În cimitirele din Buzău au sfârâit grătarele mai ceva ca în ziua de Paşti. Familii numeroase de ţigani au petrecut Paştele Blajinilor printre cruci şi morminte, unde au întins mese, au ciocnit ouă roşii şi i-au pomenit pe cei trecuţi dincolo. Sărbătoarea nu apare în orânduiala Bisericii, aceasta fiind tolerată de preoţi atâta timp cât praznicele nu au loc în prima săptămână de după Paşte, când primează bucuria Învierii.
Luni, cimitirul Sfântul Gheorghe, de la marginea Buzăului, a fost mai aglomerat decât în orice altă zi din an. Îmbrăcaţi cu hainele bune, unele mai colorate decât altele, romii şi-au luat de acasă mese, scaune, grătare, multe sticle de băutură şi pungi pline cu mâncare, pregătiţi să petreacă printre morminte. De pe mesele întinse pe aleile cimitirului nu a lipsit mai nimic.
”Aici avem tot ce se pune pe masă la orice sărbătoare. Avem friptură de miel, vin, ţuică, iar de pe masa asta mănâncă şi bogatul, şi săracu. Noi nu facem ospăţul ăsta de fală. Nu e dezmăţ. Aşa e tradiţia la noi, la ţigani”, ne-a spuse Grafian, un lider din comunitatea de ţigani din municipiul Buzău.
În cimitirul buzoian, Paştele Blajinilor a fost prilej de întâlnire pentru rudele celor care au trecut pe lumea cealaltă. Ţiganii adunaţi de prin toate colţurile ţării s-au pregătit pentru pomenirea morţilor ca de Paşte. Micii, cârnaţii şi hălcile de miel au sfârâit pe jarul încins iar fumul s-a ridicat printre cruci şi morminte.
”Avem un batal întreg, adică un berbec mai bătrân, pe care o să-l frigem şi o să îl împărţim cu toţii, aici. Noi întindem mesele ca să fie primite bucatele astea dincolo, ca să fim mai aproape de morţii noştri. Noi ne simţim foarte fericiţi pentru că ne gândim că alături de noi sunt părinţii, bunicii noştri care au murit”, ne-a explicat Zelter, unul dintre petrecăreţii dintre morminte.
Membrii familiei Andronache, una foarte numeroasă şi cunoscută printre ţiganii din Buzău, obişnuiesc să întindă mesele în cimitir de peste un deceniu. Au înmormântat multe rude până acum, bătrâni dar şi tineri răpuşi de boli sau de accidente rutiere, şi pe toţi răposaţii din neam i-au pomenit de Paştele Blajinilor. Femeile s-au pregătit două zile pentru praznicul dintre morminte.
”Ştiam ce mănâncă morţii noştri şi am gătit ce le plăcea lor, pe lângă ouăle roşii şi cozonacii care se fac acum de Paşte. Aici de exemplu am un platou cu mâncare de ciuperci şi am adus pentru că aşa mânca bătrânul înmormântat aici”, ne-a spus Ana Andronache, soţia unui lider lider rom.
Ţiganii care păstrează cu adevărat tradiţia Paştilor Blajinilor spun că înainte să se aşeze la masă, trebuie să stea mai întâi la slujba din biserică, apoi să tămâie mormintele. “Noi avem tradiţia asta de mulţi ani şi romii din toată sărăcia trebuie să întindă mesele lângă mormintele rudelor moarte. Anul ăsta e mai sărac decât anul trecut şi se cunoaşte şi pe mesele de aici din cimitir, dar să fim noi sănătoşi şi să putem face şi la anul, şi în celălalt an”, a declarat Nicolae Andronache, bulibaşa argintarilor din Buzău.
Festinul romilor printre morminte s-a încheiat după orele prânzului, când au plecat pe rând unii în maşini scumpe, alţii, cu căruţa trasă de cai.
Biserica nu recunoaşte Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor, originile acestei sărbători fiind, probabil, din timpurile precreştine, când strămoşii noştri erau păgâni.
Se crede că de Paştele Blajinilor sufletele morţilor sunt libere şi pot gusta din mâncărurile pregătite special pentru ei şi date de pomană. Astfel, oamenii îşi imaginau că pot petrece Paştele cu moşii şi strămoşii, prin venirea spiritelor morţilor când se deschid mormintele.
Citeşte şi: VIDEO Paradă pe patru roţi, în variantă rurală