Sisteme de irigații ciuruite de ciori în căutare de apă. Aceste păsări oportuniste au devenit spaima grădinarilor VIDEO

De când cu schimbările climatice, legumicultorii buzoieni au de furcă și cu stolurile de ciori care se strâng pe terenurile de la marginea Buzăului. Păsările distrug tubulatura pentru irigații. La fiecare sfârșit de sezon, grădinarii buzoieni investesc mii de lei în schimbarea furtunurilor, după ce au fost ciugulite de ciori în căutarea unei surse de apă.

Stolurile de ciori pot fi văzute peste tot în câmpia Bărăganului. Sunt păsări oportuniste și își găsesc ușor apă și mâncare, spun ornitologii; exploatează multe resurse de hrană și apă, iar dacă nu găsesc pleacă în altă parte. Migrează acolo unde apare o sursă de hrană, cum ar fi terenurile proaspăt arate.

Iarna și primăvara, roiesc mai ales în jurul plugurilor şi ciugulesc seminţele scoase din pământ. Vara și toamna, poposesc în apropierea suprafețelor cutivate cu grâu, porumb dar și lângă terenurile legumicultorilor.

Grădinarii de lângă municipiul Buzău au avut tot anul probleme cu ciorile care le-au atacat frecvent recoltele, atunci când erau în pământ, apoi au ciuruit tubulatura din sistemul pentru irigat, în căutarea apei.  

Soții Elena și Anghel Târcâci, oameni trecuți de 80 de ani, dețin grădină la marginea Buzăului, aproape de șoseaua de centură. Se plâng că din cauza ciorilor au aruncat multe legume, în timpul perioadei de coacere, însă au constatat stricăciuni iremediabile și la furtunurile din plastic întinse pentru irigarea brazdelor.

„Ciugulesc și la cartofi, ciugulesc și la varză, caută insecte, caută omizi, toate alea. Acum au ciugulit și furtunele astea, să bea apă, până le-a găsit boala. Le-a mai reparat băiatul cu bandă de izolat, dar, de unde, că ele tot veneau și rupeau. Știți cum ciocănește? Foarte scumpe sunt furtunele astea. Acum le aruncăm pe cele găurite și cumpărăm altele”, ne mărturisește doamna Elena.

Toți grădinarii de lângă Buzău se plâng de comportamentul păsărilor

Cristian Geană, producător de legume din Buzău, spune că este nevoit să repare frecvent tubulatura și chiar să o înlocuiască, în perioada rece, înainte să se apuce se de înființarea noilor cuturi. Îl costă cel puțin 2.000 de lei să schimbe aproximativ 400 de metri de furtun. Asta, dacă mai are ce recupera din vechea instalație pentru irigat.

„Sparg cu ciocul furtunul și beau apă. Atacă rețelele de irigații mai mult în perioadele secetoase, când e foarte cald și nu găsesc fructe sau legume din care să-și ia zeama”, ne-a explicat tânărul legumicultor.

Toți fermierii din estul țării se confruntă cu acest scenariu păgubos. Culturile le-au fost atacate atât de ciori, cât și de coțofene și grauri. Păsările migrează în tot Bărăganul, iar vara găsesc sursă de hrană şi apă lângă parcelele de floarea soarelui şi tomate de câmp care beneficiază de reţea de irigaţii.

Proprietarul unei plantaţii legumicole din sudul județului Buzău  spune că, în ultimii ani, mai mari sunt pagubele produse de ciori decât efectele secetei pedologice care a pus stăpânire pe toată regiunea.

„La fiecare sectoare trebuie să schimbăm mufe. Trebuie să stăm după ele mereu. Ele se aciuează mai mult la apă, unde văd că este apă. Dacă nu curge apă, înţeapă furtunul cu ciocul ca să poată să bea apă”, a declarat Cristinel Bătrânelu, cultivator de roşii pentru industria alimentară.

Fermierii spun că sunt neputincioşi în faţa valului de păsări dăunătoare. Plantațiile de pepeni din sudul judeţului Buzău sunt păzite cu sperietori improvizate din pungi agăţate pe araci înfipţi din doi în doi metri în pământ. Goarnele fac şi ele parte din arsenalul sătenilor care vor să ţină ciorile departe de recoltă. Pentru că nu par deloc intimidate de clasicele sperietori, mulţi  dintre agricultori recurg la tunuri cu gaz care produc zgomote puternice.