Plantele care se cultivă şi iarna. Ce calităţi impresionante are Mursalski, ceaiul folosit în programul de pregătire al astronauţilor sovietici

Există plante decorative sau aromatice care care pot fi recoltate chiar şi atunci când cele mai multe au intrat deja în perioada de repaus vegetativ. Acestea sunt rezistente la frig şi chiar înfloresc în zăpadă.

Cel puţin trei plante cultivate de specialiştii Staţiunii de Cercetare Legumicolă Buzău, toate aromatice, sunt recoltate şi în această perioadă. 

Este vorba despre tufele de cimbru, chimen şi ceai Mursalski, folosit cu succes în programul de pregătire al astronauţilor sovietici.

Cercetătorii buzoieni au reuşit să aclimatizeze astfel de plante după ani de studii. Acesta este primul soi românesc obţinut la noi în ţară care a fost înscris spre omologare şi în anul doi formează tulpina floriferă şi formează seminţe.

Cimbrul este un arbust peren cu viaţă lungă. Frunzele mici, verzi-cenuşii, cu marginile curbate în interior, acoperă ramurile subţiri ivite din tulpinile lemnoase. 

Gustul cald şi înţepător şi aroma bogată a frunzelor fac din cimbru un condiment popular pentru o mulţime de preparate culinare. Cimbrul îşi păstrează aroma proaspătă şi la temperaturi negative. De la acesta se consumă seminţele.

”Vorbim de varietăţi de cimbru, cimbru de Siberia, saturea montana. Avem două varietăţi care s-au adaptat foarte bine la condiţiile pedoclimatice ale zonei noastre”, spune Costel Vânătoru, cercetător SCDL Buzău.

Părţile utile ale cimbrului sunt frunzele şi peţiolele florilor, care se recoltează la începutul sezonului de înflorire şi se usucă cu grijă, ferite de soare.

Cimbrul uscat se foloseşte la prepararea de infuzii, pulberi pentru capsule şi produse farmaceutice ca siropurile de tuse.

Altă plantă rezistentă la temperaturi scăzute, aflată şi acum în serele SCDL Buzău, este chimenul, care creşte bine şi în flora spontană.

Chimenul este o plantã ierboasã din familia morcovului, care creşte în regiunea de deal, atât spontan, cât şi în culturi, rodind numai în al doilea an. Este utilizat din timpuri străvechi ca şi condiment pentru brânzeturi, preparate din carne, supe, creme de legume dar şi ca plantă medicinală.

“Cimbrul şi chimenul sunt două plante aromatice condimentare folosite la noi în ţară pe scară largă. În fiecare gospodărie cimbrul îşi va găsi utilitatea în diverse preparate culinare, iar odată cu sezonul răcelilor, ceaiul preparat din inflorescenţele acestuia ajută foarte mult sistemul respirator. Şi chimenul are aceste proprietăţi”, spune Camelia Bratu, cercetător.

În scop medicinal, de la tufele de chimen se recolteazã fructele şi seminţele, mici de cca 5 mm lungime, cafenii, ovalare, alungite, uşor curbate, cu un gust şi miros aromat, înţepãtor, caracteristic. Plantele de cimbru şi chimen pot fi recoltate în orice anotimp, iar durata de viaţă a culturilor ajunge şi la zece ani.

Tot la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură din Buzău este în curs de omologare una dintre cele mai valoroase plante medicinale din lume: Sideritis scardica, denumită în popor Mursalski chai. 

Planta poate fi folosită cu succes ca remediu natural împotriva bolilor de sterilitate, cardiace, a celor renale, digestive şi, cel mai important, în prevenţia bolii Alzheimer.

Planta are o rezistenţă deosebită la temperaturile scăzute, precum şi la căldură, datorită rădăcinii sale puternice şi adânci. 

În urma analizelor, s-a demonstrat că Mursalski chai (foto sus) are o compoziţie chimică deosebită, având cupru, zinc, magneziu, cobalt, fier, seleniu, calciu, precum şi sodiu şi potasiu. Din ea se obţin cele mai rafinate ceaiuri din lume, iar datorită proprietăţilor sale numeroase a fost folosită chiar în programul de pregătire a astronauţilor sovietici.

”Este foarte apreciată pentru că este cea care a dat speranţe oamenilor de ştiinţă, prin cercetările care s-au făcut în laboratoarele înalte ale lumii, ca având o contribuţie importantă la tratarea Alzheimerului. Pe lângă aceasta, pune la punct aparatul urinar, aparatul reproductiv, este benefică pentru imunitate şi, conform unor cercetări recente din Elveţia, este plantă antioxidantă”, spune cercetătorul Costel Vânătoru.

La prepararea ceaiurilor de Mursalski sunt folosite frunzele şi florile, acestea din urmă fiind însă mai valoroase, prin concentraţia mai mare de substanţe benefice. 

Pentru înfiinţarea culturilor de Mursalski chai sunt recomandate răsadurile, aceasta fiind cea mai eficientă metodă de plantare. Răsadul se poate semăna în câmp după cel puţin două luni, în general după mijlocul lunii aprilie.