Buzăul ratează o importantă finanţare europeană, de peste 30 de milioane de euro, pentru gestionarea deşeurilor

Arhivă

Master planul de gestionare a deşeurilor din judeţul Buzău, care prevedea crearea unui sistem comun de colectare a deşeurilor şi depozitare într-o nouă groapă de gunoi, moare din faşă. Motivul: mai multe primării înscrise în proiect au început să se retragă, preferând să îşi dezvolte propriile firme de salubritate.

Master planul prevedea împărţirea judeţului în şapte zone de colectare în care să se strângă gunoaiele din localităţile limitrofe localităţilor Buzău, Râmnicu Sărat, Nehoiu, Pătârlagele, Pogoanele, Beceni şi Cislău. Deşeurile colectate ar fi trebuit transportate către patru staţii de sortare la Vadu Paşii, Beceni, Cislău şi Cochirleanca.

Ulterior, după sortare, reciclare şi compactare, deşeurile ar fi trebui depozitate într-o nouă groapă de gunoi la Cochirleanca.

Proiectul va rămâne însă doar pe hârtie, ca tentativă nereuşită a autorităţilor locale din Buzău de a folosi banii europeni pentru proiecte importante. Asta, deoarece master planul nu mai respectă un important criteriu de eligibilitate, acela al adresabilităţii. 

La sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul şedinţei de consiliu judeţean, a fost aprobată retragerea din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco Buzău 2009 a municipiilor Buzău şi Râmnicu Sărat, a oraşului Nehoiu şi comunei Gălbinaşi. 

“Din nefericire se pare că rămânem fără master plan dar nu vreau să fac aceste declaraţii. Din acest master plan trebuie să facă parte mai multe unităţi administrativ-teritoriale ca să poată fi dus la îndeplinire fiind declarat eligibil. Din nefericire, din motive probabil obiective, unele dintre ele s-au retras. Vedem ce se întâmplă mai departe“, a afirmat preşedintele interimar al Consiliului Judeţean, Petre Emanoil Neagu. 

Unităţile administrativ-teritoriale care au ales să se retragă din proiect vor să-şi gestioneze independent colectarea deşeurilor şi transportul la groapa de gunoi. 

“Master planul se poate realiza doar în situaţia în care toţi membrii Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară doresc acest lucru. (…) A ieşit municipiul Buzău, cel mai important generator de deşeuri, au urmat Nehoiu, Gălbinaşi şi se pare că şi Rîmnicu Sărat este pe aceeaşi linie. Aceste unităţi administrative optează pentru realizarea unor sisteme de management al deşeurilor la nivel local“, a precizat Laurenţiu Gavrilă, secretarul Consiliului Judeţean Buzău. 

Decizia de retragere a municipiului Buzău din Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Eco Buzău 2009 este justificată prin implementarea unor politici proprii de gestionare a deşeurilor. 

“Municipiul Buzău are propria politică de gestionare a deşeurilor. În niciun caz nu se poate da vina pe noi pentru că avem un contract cu o societate care a demarat o investiţie foarte importantă alături de groapa de gunoi ecologică. Este vorba despre staţia de sortare“, a declarat Constantin Boşcodeală, primarul municipiului Buzău.

Pentru implementarea master planului, care a fost iniţiat în 2008, Uniunea Europeană oferea 33,5 milioane de euro, în timp ce Consiliul Judeţean Buzău ar fi trebuit să contribuie cu doar 2,5 milioane de euro.