Avertismentul crescătorilor de albine români: „Mierea va fi tot mai puţină şi preţurile vor creşte” VIDEO
0
Apicultura este pe cale de dispariţie, cred din ce în ce mai mulţi crescători de albine, sătui să contabilizeze numai pagube. Seceta a redus drastic resursele, păşunatul intensiv a terminat fânul înainte să înflorească, rapiţa s-a uscat prematur iar pesticidele aplicate lanurilor au omorât şi albinele.
Buzoianul Nicuşor Hagiu, din Calvini, creşte de câţiva ani o sută de familii de albine, într-un camion apicol, pe care le îngrijeşte cu multă atenţie mai ales iarna, când insectele sunt vulnerabile.
„Cu această maşină mă deplasez în pastoral astfel încât să prind toate culesurile importante. Mă refer la rapiţă, salcâm unu, salcâm doi, după care floarea soarelui şi un cules târziu, la fâneaţă”, spune apicultorul din Calvini.
Apicultorul nostru a fost loviţi crunt de valul de probleme cu care s-au confruntat anul trecut toţi crescătorii de albine. La fel ca şi plantele, în acest an atipic din punct de vedere meteorologic, au avut de suferit şi albinele.
„Anul trecut, neavând o iarnă adevărată, au fost multe ferestre, au ieşit la zbor ca şi cum a venit primăvara şi asta le-a obosit. Tot acum, în perioada asta, se ascultă şi dacă se aude un zgomot înfundat înseamnă că ele iernează bine. Dacă zgomotul este mai agitat, mai intermitent, înseamnă că în stupul respectiv sunt probleme”, spune Nicuşor Hagiu.

Apicultorul din judeţul Buzău a încheiat cel mai slab an din ultimul deceniu. În primăvară, culesul la florile de salcâm a fost aproape inexistent. Ulterior, când a venit vremea pentru florile de tei sau pentru floarea soarelui, familiile de albine erau deja slăbite. Unele au murit, în plină vară, din lipsa hranei.
Salcâm am avut foarte puţin iar cel care a fost nu a fost unul de calitate. Toţi apicultorii aşteaptă salcâmul deoarece este o miere căutată, este o miere care are şi un preţ mai bun. Rapiţa a avut zone unde s-au făcut câteva culesuri iar de mană foarte puţin. Cam astea au fost culesurile. Fâneaţa, din cauza păşunatului intensiv, fânul nu mai ajunge la maturitate şi nu mai înfloreşte”, declară apicultorul din Calvini.

Producţia de miere realizată în acest an de apicultorii din Buzău a fost cea mai mică din ultimul deceniu. Apicultorii spun că schimbările climatice şi păşunatul excesiv sunt principalii factori care au condus spre acest dezastru.
„Mierea va fi din ce în ce mai puţină şi preţurile vor creşte pentru ca apicultorii să-şi poată recupera cheltuielile, investiţiile. Nu văd un viitor prea strălucit al acestui domeniu, din păcate, pentru că observ că se răresc cei care cresc albine. Cu siguranţă, apicultorii adevăraţi vor fi din ce în ce mai puţini în perioada următoare”, este concluzia lui Nicu Hagiu.
Acesta mărturiseşte că ia foarte serios în calcul varianta de a vinde stupina, întrucât nu va mai avea resurse pentru întreţinerea familiilor de albine. Aceeşi perspectivă o întrezăresc, din păcate, din ce în ce mai mulţi apicultori.
”E cheltuială foarte mare. De trei ori i-am mutat, câte 5 milioane costă fiecare mutare. Adu-i înapoi, alte 30 de milioane de lei, iar eu am făcut 45 de kilograme de miere. Nu am scos nici cheltuielile. Am vrut să vând şi eu. Anul trecut am dat la ziar, nu a venit niciunul să cumpere”, ne-a declarat Gheorghe Popa, apicultor din Buzău.

”Sunt cheltuieli mari, mai ales cu medicamentele, taraba în piaţă. Reuşim în mare parte să acoperim cheltuielile. Nici vânzările nu mai sunt ca acum zece ani. Norocul nostru este că nu este un produs perisabil”, declară Bogdan Ioniţă, crescător de albine.
Apicultorii spun că este nevoie ca statul să-i sprijine, în aşa fel încât aceştia să-şi poată acoperi pagubele şi să-şi refacă familiile de albine. În 2020, a fost acordat un ajutor de minimis în valoare de 25 de lei pentru o familie de albine, însă el nu compensează pierderile decât într-o mică parte, susţin apicultorii din judeţul Buzău.