VIDEO Cât de manelişti sunt maneliştii noştri de azi? Ne răspund Dan Bursuc, Adrian Minune şi Vali Vijelie FOTOGALERIE

Credeţi că maneliştii români ştiu ce cântă? Reporterii Adevărul au stat de vorbă cu câţiva din maeştri manelelor din zilele noastre pentru a afla ce este „maneaua” în concepţia lor.

„Consider că trebuie să cunoşti noţiuni muzicale. Dacă eşti priceput te poţi inspira din alte genuri”, explică Dan Bursuc.
Instrumentist, compozitor, manager, producator muzical, Dan Bursuc este în prezent preşedintele Asociaţiei Muzicanţilor şi Lăutarilor Rromi din Romania (A.M.L.R.R). Unul din pionierii manelelor de azi, el a lansat artişti ca Adrian Minune, Vali Vijelie şi mulţi alţii care domină o piaţă muzicală ce a prins contur în anii 2000 în România. Viitor întreprinzător al unei şcoli profesioiste de muzică, Bursuc spune că nu cunoaşte foarte multe despre provenienţa cuvântului „manea”, dar că este un gen de muzică ale cărui versuri se inspiră din viaţa de zi cu zi. Dar nu face asta şi hip-hop-ul?

Maneaua, cântec de dragoste

Bursuc consideră că această muzică a devenit populară tocmai pentru mesajul pe care îl transmite şi în care foarte mulţi dintre ascultatori se regăsesc. Compozitorul de manele spune despre breasla sa că „toţi ne-am bazat pe talent. De mici am învăţat un instrument de la cineva din familie sau din satul în care stăteam”.



CLICK pe imagini pentru fotogalerie!

„Nu există gen de muzică prost, pentru că se cântă pe note”
  
Vali Vijelie ne spune că, în limba rromani, cuvântul „manea” înseamnă „turcească”. Artist consacrat în industria manelelor de azi, Vali Vijelie şi-aduce aminte cum Romica Puceanu, la insistenţele producătorului, a fost nevoită să numească mai multe melodii „manea” (de exemplu melodia „Şaraiman” ) întrucât denumirea de „turcească” nu corespundea cerinţelor din acele vremuri. Într-adevăr, şi în dicţionarul explicativ al limbii române maneaua este definită ca un cântec de dragoste de origine orientală, iar cuvântul provine din turcescul mani.
 Asemeni colegului său Dan Bursuc, Vali a declarat că versurile manelelor pe care acesta le cântă se inspiră din cotidian. Tot el ne spune că muzica a evoluat şi că instrumentele pe care artiştii de azi le folosesc diferă de cele ale maneliştiilor de altădată „de la ţambal şi bas acum se folosesc şi toba, percuţia, muzica e mai complexă”.

CITEŞTE ŞI:

VIDEO Povestea primilor manelişti ai României. Cum îl distrau lăutarii pe marele Caragiale

VIDEO Cum au trecut manelele de la „fără perdea“ la „fără număr“. Ştiaţi că Anton Pann a fost fan al manelelor?

„Rasa galbenă a dat acest nume”
   
Adrian Minune, compozitorul faimoasei manele „Of, viaţa mea!”, explică pentru Adevărul, că „turceasca” era cântată de lăutari încă de pe vremea lui Ştefan cel Mare - „Se distra, se uita la dansul cadânelor şi cerea turcească”. Adrian susţine că denumirea de „manea”, apărută pe piaţa muzicală românească la începutul anilor 2000, a fost cerută tocmai de români „rasa galbenă“ (n.r. - aşa îi numeşte în glumă Adi pe români), adică fani ai acestui gen muzical şi că nu lăutarii i-au dat numele.
Adrian Minune susţine că fiecare gen muzical corespunde unui moment, că „locul dă muzica pe care o asculţi“. Oricum, Adi Minune se consideră un artist. „Lăutar sunt când cânt”, spune Minune.

De la folclor turcesc la folclor... ţigănesc

Lăutarul Ioniţă din Clejani vorbeşte de manelele de pe timpul ocupaţiei turceşti. „Manelele de azi nu sunt cele de atunci, acelea erau cu mesaj de folclor, se cânta arhaic”. Acesta a mai declarat că s-a schimbat publicul vizat de către artişti şi că manelele de azi se adresează unei anumite categorii de oameni. Ioniţă de la Clejani, unul din marii lăutari români cunoscuţi atât pe plan naţional cât şi pe cel internaţional, susţine că „manelele de azi s-au modernizat, au apărut ritmuri electronice, beat modern, amestec de ritmuri de pop, de house etc.”

5 lucruri pe care nu le ştiai despre manea

• este subspecie a cântecului popular de dragoste
• de sorginte turco-persano-indiană
• A fost promovată în Ţările Române prin intermediul lăutarilor ţigani şi lăutarilor turci de serai
• în primul deceniu al secolului XX, fanfarele militare bucureştene moderne (Regimentul 6 Mihai Viteazul) transpun o manea turcească pe disc „Gramophon Record"
• Gabi Luncă, Fărămiţă Lambru, Dona Siminică au cântat manele
• Romica Puceanu a inregistrat melodii ca „Şaraiman", carora li s-a spus manele

Rămâi pe bucureşti.adevarul.ro pentru a citi povestea celebrului sat de lăutari Clejani, patria lăutăriei şi locul de naştere al celor mai grele nume din lăutaria românească a ultimilor 50 de ani!