VIDEO „Adevărul Live“: Cât vor plăti românii iarna aceasta la întreţinere şi care este preţul gigacaloriei în România
0
Facturile pe care le vor plăti românii la iarnă pentru căldură vor varia de la oraş la oraş, în funcţie de subvenţiile acordate de primării, dar şi de preţul gigacaloriei stabilit de societăţile de termoficare. Astăzi, în platoul „Adevărul Live“, jurnalista Oana Balan a dezbătut preţul gigacaloriei din principalele oraşe ale ţării, alături de Tudor Popescu, expert în termoficare.
Principalele declaraţii din timpul emisiunii
Despre vremea în următoarea perioadă
Elena Mateescu, director executiv Administraţia Naţională de Meteorologie:
Anul acesta am avut cel mai friguros 1 octombrie din ultimii 80 de ani. ANM a emis o avertizare pentru intervalul 2-5 octombrie, când vântul va fi puternic în regiunile estice. În următoarele trei zile, vremea se va menţine destul de rece şi se va înregistra o temperatură cu 10-15 grade sub cea obişnuită pentru această perioadă. În zona carpatică vor mai cădea precipitaţii sub formă de zăpadă.
Din 6 octombrie, ne aşteptăm la o creştere a regimului de temperaturi. Valorile din această perioadă nu sunt normale pentru luna în care ne aflăm. Dacă vorbim din perspectiva valorilor medii, ar trebui să avem temperaturi mai mari. Estimările pentru următoarele trei luni arată că vom avea temperaturi apropiate de normele acestei perioade. În zonele nordice şi centrale este posibil să avem valori mai scăzute. Aşa cum arată prognoza în acest momement, din 5-6 octombrie şi până pe 12-13 octombrie, temperatura va creşte uşor. Aşa că, de săptămâna viitoare, vom avea câteva zile cu o creştere a temperaturilor.
Despre redevenţă
Tudor Popescu, expert în termoficare:
Ca să putem analiza factura la căldură, trebuie să o împărţim pe grupe de consumatori. O parte din ţară se încălzeşte cu lemne, e greu de aproximat cât costă încălzirea cu lemne, preţul lemnului diferă. Zonele periferice din jurul oraşului se încălzesc tot cu lemne. Rămâne problema încălzirii cu gaz, aceştia sunt nişte oameni care vor fi supuşi unor creşteri tarifare. Noi, cetăţenii, avem nevoie de un venit pentru a menţine nivelul de subzistenţă. 600 de lei de persoană este preţul care asigură nivelul de subzistenţă, la care se mai adugă câteva sute. Aici sunt medicamente, căldură, mâncare, toate astea conduc la un întreg.
În cadrul problemei energetice, cei care consumă gaz nu au momentan soluţii, pentru că administraţiile româneşti nu ştiu că există soluţii ca să nu plătească mai mult nici consumatorii de gaze. Soluţia ar fi gestionarea corectă a redevenţei.
Cetăţeanul trebuie să aştepte până când se găsesc oamenii care ştiu să dea soluţia, iar aceştia sunt, de obicei, oameni care îmbracă haina politicienilor. Sunt din ce în ce mai mulţi consumatori de gaze. Cetăţenii nu au de ales, trebuie să aleagă pe cine ştie să conducă.
Populaţia suntem noi, iar tu îmi pui mie redevenţă pe gazul meu. Mie mi-a scris o scrisoare domnul Niţă. Gazul este proprietatea statului român, nu a poporului. Resursele astea sunt ale noastre.
La cei care folosesc sistemul centralizat, avem două categorii de consumatori: oamenii care folosesc instalaţii centrale de încălzire – aceştia sunt nişte oameni pierduţi, acest sistem de încălzire nu va putea ţine piept centralei de pe perete. Ideea este că ei voi plăti toate pierderile de transport, mentenaţă, uzine şi altele. EI vor plăti mai mult, nu cât plătesc astăzi, dar un preţ substanţial mărit.
Despre situaţia din Constanţa
Sînziana Ionescu, corespondent „Adevărul“ Constanţa:
Cei care beneficiază de subvenţie se descurcă destul de bine, iar cei care nu se bucură de asta plătesc jumătate din salariu. Este vorba despre ajutoare pe care le primesc cei care au un venit mai mic de 150 de lei pe membru de familie. Şi astăzi s-a discutat în şedinţa de consiliu despre asta. Anul trecut s-au plătit în jur de 300 de lei pe cameră. Gigacaloria costă aprope 360 de lei la Constanţa. 100 de lei este preţul de distribuţie. Aproximativ jumătate din numărul de apartamente beneficiază de aceste ajutoare, în jur de 40.000.
Despre situaţia CET-urilor din ţară:
Tudor Popescu:
CET-ul este o instalaţie în care intră gazul metan sau combustibilul. CET-ul produce energie electrică şi energie termică, dar înregistrează şi pierderi de proces. În Bucureşti, CET-ul se găseşte în Balta Albă. Ştie să lucreze la transformarea energiei într-un randament. Într-un CET, pierderea se produce prin coş (6%) şi prin pereţii motoarelor electrice (3%). Toate pierderile sunt mai mici de 12%, oricât de vechi ar fi CET-ul. Pierderile CET-ului sunt în mintea noastră.
Cezar Pădurariu, corespondent „Adevărul“ Iaşi:
CET-ul de la Iaşi a intrat în insolvenţă din cauza unor datorii uriaşe. Asta se întâmpla în 2012, anul trecut, când a fost organizată o licitaţie. Firma care a cumpărat la licitaţie a dat în judecată Primăria şi cere să intre la CET şi să taie acolo. Este vorba despre motoare şi tot ce ar trebui să producă energie acolo. Scandalul continuă acum. Mai sunt foarte puţini abonaţi acum: în 2012 erau vreo 50.000 de clienţi, iar la ultima numărătoare erau vreo 37.000. Foarte puţin, în comparaţie cu anii ‘90. Preţul subvenţionat al gigacaloriei este de 265 de lei. Se mai acordă şi ajutoare de încălzire de către primărie, dar cei de la Iaşi plătesc subvenţionat 265 de lei.
Tudor Popescu:
În Iaşi există un CET în centru, el era cea mai bună soluţie pentru Iaşi. Am fost acolo, l-am luat pe Neculai, directorul tehnic al CET-ului, am descărcat gigacalorii şi contorul de gaz n-a simţit. Hai să facem o evaluarea a CET-ului din Iaşi. În situaţia asta, se pot pune termometre şi se poate afla unde se duce fiecare moleculă de gaz. Când vom spune noi adevărul locuitorilor din oraş?
Despre facturile din iarna aceasta:
Radu Opaina, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România:
Unde au crescut preţurile, populaţia va plăti mai mult, cele mai mari creşteri vor fi în Ploieşti, acolo au crescut cu 45%. Sunt oraţe în criză majoră, precum Braşov.
Subvenţia nu a făcut decât ca, de la an la an, să amplifice sisteme neprofitabile susţinute de nişte clanuri mafiote. Preţurile care au crescut în fiecare oraş nu au crescut în funcţie de economie. Trebuie să terminăm cu implicarea politicului în problemele astea, să ne apucăm serios de treabă, aşa se obţine o gigacalorie curentă. Preţul corect pentru Bucureşti, la gigacalorie, ar trebui să fie de maximum 130-140 de lei. Mă refer la preţul final.
Despre situaţia din Ploieşti
Dana Mihai, corespondent „Adevărul“ Ploieşti:
La Ploieşti, există o majorare a gigacaloriei cu peste 40%. Noi plătim 231 de lei, acum, pe gigacalorie. Preţul gigacaloriei este cu 43% mai mult. Anul trecut, pentru un apartament de două camera, gigacaloria costa între 140-170 de lei. Numai căldura va costa cu 43% mai mult iarna aceasta.
Despre situaţia din Cluj-Napoca:
Florina Pop, corespondent „Adevărul“ Cluj-Napoca:
La Cluj, gigacaloria costă mai puţin decât în alte oraşe. Are un preţ bun, din 2009, Primăria subvenţionează cu 54%, astfel încât ea costă 348 de lei, iar cetăţeanul are de plătit 169 de lei. La un apartament cu patru camera, s-au plătit 359 de lei. La Cluj, s-a dat deja drumul la căldură de câteva zile. Primarul Emil Boc a declarat că în 2014 vrea să reevalueze preţul, aşa că este posibil să se mai scumpească.
Vali Silaghi, corespondent „Adevărul“ Timişoara:
La Timişoara, testele la cald au început chiar astăzi, iar responsabilii de aici au anunţat că vor lăsa căldura pornită în acestă seară. Pentru o garsonieră, preţul gigacaloriei este de 300 de lei pe lună. În medie, preţul acesteia nu s-a schimbat în ultimii doi ani pentru consumator. În Timişoara, există o datorie de 33 de milioane de lei la Petrom. La Reşiţa, preţul de producţie este 430 de lei, iar preţul de facturare la consummator este 387 de lei, foarte mult faţă de Timişoara, cu 150 de lei mai mult. Între timp au scăzut foarte mult subvenţia.
Despre maidanezi
Tudor Popescu: Eu cred că domnul Oprescu nu este informat corect. 200 de câini ori 14 zile înseamnă 3.000 de câini. Nu are unde să îi pună. Va trebui să ia toţi banii şi să-i bage acolo. S-ar putea să ne trezim cu o hotărâre de consiliu care să spună că plătim cu 10 lei mai mult, PMB are nevoie de bani.
Sorin Oprescu a vrut să aplice principiul social democrat: să luăm de la bogaţi şi să dăm la săraci, dar după ce a vorbit la ANAF a văzut că nu se poate face acest lucru, nu ştii cum va evolua situaţia financiară.
Despre subvenţii oferite de Primărie
Tudor Popescu: Eu subvenţionez căldura din banul public, subvenţia este o acţiune imorală. Sunt destule de locuri unde ar trebui băgaţi banii. Înţeleg, cei de la marginea oraşului sunt puţini, cei din bloc înseamnă multe voturi şi că nu se ştie cine candidează la prezidenţiale.
Problema izolării termice ale blocurilor nu rezolvă decât parţial. Contorizarea de scară nu este nicio afacere din punctul meu de vedere, ca inginer. Ca locatar nu este niciun avantaj. Contorizarea de scară înseamnă 86 de milioane de euro care au dispărut. Care este avantajul?
Izolarea termică a clădirii trebuia făcută în condiţiile în care eu majoram gestiunea gazului natural. Să modific reaţeaua blocului, să o iau în administrarea radet şi eu să vin la uşa locatarului şi să-i dau direct lui. Dacă nu mergem pe politica asta nu o să avem cogenerare şi nu o să economisim 30% din gazul consumat
Oamenii de afară care au ajuns la ideea de cogenerare sunt ingineri ca noi, eu am fost în Germania comunistă, la Berlin, le-am fost dascăl inginerilor de-acolo.
Concluzia dezbaterilor: Factura românilor ar putea fi mai mică, cam 120-130 de lei la gigacalorie, cu condiţia ca primarii să pună mâna şi să studieze cum s-a descurcat viena, care arde gunoaiele în centrul oraşului, şi abia dup-aia cum consumă gazul. Uniunea Europeană încurajează acest sistem, dă bani, ea vrea să scape de dependenţa de gaz din afara graniţelor UE.
De asemenea, la dezbaterea „Adevărul“, de la ora 15.00, vor lua parte, prin telefon, Radu Opaina – preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România – şi Elena Mateescu, director executiv Administraţia Naţională de Meteorologie.
Pe parcursul discuţiei vor interveni, prin Skype, şi corespondeţii „Adevărul“ care vor prezenta preţurile pe care le plătesc românii din diferite zone ale ţării. Sînziana Ionescu va vorbi despre cât trebuie să scoată din buzunar în această iarnă constănţenii, Cezar Pădurariu va prezenta costurile întreţinerii din Iaşi, în timp ce Florina Pop (Cluj-Napoca), Vali Silaghi (Timişoara) şi Dana Mihai (Ploieşti) vor lua parte la dezbaterea „Adevărul Live“ pentru a prezenta şi explica cât îi va costa pe români, iarna aceasta, căldura şi cât vor suportă primăriile.
În Bucureşti, municipalitatea a decis ca şi anul acesta să suporte subvenţia pentru căldură, astfel încât agentul termic plătit de bucureşteni să fie de 169,88 de lei pe gigacalorie, preţul de furnizare fiind de 337,80 de lei. De ieri, Regia Autonomă de Distribuţia a Energiei Termice (RADET) Bucureşti a început probele la cald.
Un studiu realizat de Uniunea Europeană, în 2004, arată că încălzirea cu centrale electrotermice, de tip CET, este cea mai rentabilă pentru zona urbană. Avantajul acestui sistem este că se economisesc circa 30% din combustibilul consumat, reducându-se consumul de gaze.
În acest timp, majoritatea administraţiilor locale din România acuză că astfel de centrale atrag pierderi, motiv pentru care sunt necesare subvenţiile. Specialiştii spun că preţul gigacaloriei nu ar trebui să depăşească 100 de lei. În realitate, tariful variază, ajungând la maximul de 387 de lei. În unele oraşe, locuitorii au renunţat complet la sistemul centralizat şi au ales centralele de apartament.
Pe aceeaşi temă:
Gigacaloria ne arde la buzunare. Cât ne va costa factura la căldură iarna aceasta
Se încarcă comentariile...
