Soluţii imobiliare ecologice pe timp de criză: case din paie cu doar 6.000 de euro

Un cuplu de arhitecţi tineri din Bucureşti a importat trendul eco al caselor de paie din Vestul Europei, America şi Australia , dedicându-şi ultimii doi ani studierii acestei tehnici.

Dacă celor mai multi dintre noi povestea purceluşului care şi-a construit o ,,casă din paie", ne-a înveselit copilăria, recesiunea, în combinaţie cu viziunea ECO a secolului XXI, i-au determinat pe cei doi arhitecţi să ne arate că poveştile pot deveni realitate.

Ramona şi Daniel Barbu Mocănescu şi-au petrecut ulimii doi ani studiind materialele, clima şi geografia României, metode şi retete de tencuială cu argilă şi, în vara anului 2011 au pus pe hârtie planul a ceea ce va fi prima casă de baloţi de paie din România! Au avut norocul să găsească un client receptiv la ideile neconvenţionale şi care nu s-a ferit să fie primul român ce investeşte în astfel de proiecte. Cei doi tineri sunt pasionaţi de tot ce înseamnă eco, de aici plecând căutările lor în domenul arhitecturii sustenabile. 

Acum o sută de ani, când coloniştii americani din statul Nebraska obişnuiţi să ridice construcţii din lemn se confruntau cu lipsa materialului, au fost nevoiţi să se adapteze condiţiilor şi astfel au ajuns să se folosească de ce au găsit la îndemână. Paiele rezultate din urma colectării cerealelor se găseau din belşug, astfel constructorii vremii le-au transformat în baloţi, rezultând un material perfect pentru construcţii.

Casele din paie, un trend occidental

În viziunea celor doi arhitecţi care au pus bazele primului birou de arhitectură din România ce se ocupa cu astfel de proiecte, Neuron Arh Design, orice discuţie legată de casele ecologice trebuie să plece de la „Regula celor 3 E” : Economic, Ecologic şi Eficient Energetic. „Această regulă însumează principalele avantaje ale unei case din baloţi de paie. Ca arhitect, sunt preocupat de găsirea unor soluţii care să îi ajute pe clienţii mei să economisească, atât în stadiul construirii dar şi apoi, prin eficientizarea costurilor de înterţinere.Casele din baloţi sunt departe de a fi doar un moft al ecologiştilor sau un trend occidental. Sunt construcţii demne de încredere, datorită costului redus, a eficienţei termice sau a adapdabilităţii în funcţie de locul destinat construirii. Aceste lucruri sunt foarte importante pentru cei care vor să construiască o casă în vremurile acestea”, susţine entuziastic Daniel.

Conceptul este destul de simplu: Se face un schelet de lemn care este apoi umplut cu baloţi de paie ce ţin astfel locul clasicei cărămizi  de BCA. Apoi, peretele se imbracă intr-un amestec de argilă, nisip, apă, şi rumeguş care funcţionează ca mortar. Casele construite astfel sunt uimitor de rezistente. Incendiile şi şobolanii ar putea să-i îngrijoreze pe cei care vor să se mute într-o astfel de casă. Avantajul este că locuinţa mentine o temperatură optimă, fiind supereficientă energetic datorită grosimii de 60-100 cm a zidului. “Pereţii când sunt acoperiţi cu tencuială din var sau pământ respiră - lasă vaporii să treacă fără risc de condens. Ulterior s-au descoperit şi alte calităti, printre care o rezistenţă la foc, cutremure şi sonorizare neaşteptat de bune” explică specialistul.
 Un perete din baloţi nu e complet rigid, asta pentru că, toate materialele folosite sunt flexibile, lucrează pe întreaga perioadă de viaţă a construcţiei şi absorb atât şocurile unui cutremur cât şi sunetele mult mai bine în comparaţie cu prefabricatele, iar materialele folosite sunt 100% ecologice si reciclabile.

Rezistă la inundaţii şi incendii

Principala problemă de care s-au lovit cei doi arhitecţi bucureşteni nu a fost reticenţa generală cu care  lumea priveşte astfel de proiecte in Romania, ci lipsa totală a legislaţiei privitoare la construcţiile alternative. “Din păcate, în România nu există nici un fel de studiu referitor la construcţiile din materiale ecologice şi, din această cauză, legislaţia privitoare la astfel de construcţii lipseste cu desăvârşire. Totuşi, în tările din vest precum Germania sau Franţa s-au făcut nenumărate teste de rezistenţă la cutremur, eficienţă termică, permeabilitate, risc de incendiere sau rezistenţă în timp. Rezultatele au fost excepţionale, fapt ce a dus nu numai la crearea unor normative favorabile, dar şi legislatie pentru subvenţionarea acestui gen de locuinţe. Este un lucru excepţional, din care România ar putea profita şi economisi timp şi bani, printr-o corelare a legislaţiei Europene”, spune Ramona.

Cei doi pionieri ai construcţiilor eco sustin că, principalele temeri ale oamenilor referitore la baloţii de paie ca material de construcţie sunt legate de rozătoare, riscul de incendiu sau permeabilitate. Soluţiile pentru aceste probleme sunt oferite tot de natură, zic ei. “În momentul în care se aplică tencuiala de pămant peste baloţi, zidul devine ignifug şi impermeabil. Asta înseamnă că, dacă “mortarul” a fost aplicat uniform pe întreaga suprafaţă, aceste trei probleme au dispărut definitiv”.

“În acest caz, cei doi arhitecti privesc casa de paie ca pe o alternativă nu doar ecologică, care prezintă siguranţă şi confort, ci şi una foarte accesibilă financiar. În două săptămâni cu doar 6000 de euro se poate ridica o astefel de construcţie care să găzduiască confortabil o familie cu cinci membri.