Sărbători mari la români. Sfinții Dimitrie, celebrați în zilele de 26 și 27 octombrie

Zilele de 26 și 27 octombrie, însemnate cu roșu în calendarul ortodox, sunt dedicate sărbătoririi a doi mari sfinți Dimitrie din calendarul ortodox.

Sfinții Dimitrie, celebrați în zilele de 26 și 27 octombrie

Astfel, la 26 octombrie este cinstit Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, ale cărui moaște se află la Salonic (Grecia), iar la 27 octombrie este prăznuit Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou (Basarabov), sihastru de la sud de Dunăre, Ocrotitor al Bucureștilor, ale cărui moaște se află la Catedrala Patriarhală din București.

Patriarhia Română anunță că Bucureștiul va fi punct de pelerinaj pentru zeci de mii de credincioși care se vor închina la Catedrala Patriarhală, la racla Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor.

„Este pentru prima dată când cei doi sfinți se vor <întâlni> în cadrul acestui pelerinaj organizat la Catedrala Patriarhală, întrucât mâna Sfântului Mare Mucenic Dimitrie este adusă la București de o delegație greacă. Evenimentele se vor încheia duminică seara, 29 octombrie, când vor fi introduse înapoi în Catedrala Patriarhală cinstitele moaște“, a specificat Patriarhia Română.

Numele de Dimitrie, purtat de peste 300.000 români, provine de la Demetra - zeița greacă a agriculturii. Etimologic, termenul se referă la pământul-mamă: γῆ (gê, pământ) + μήτηρ (mḗtēr, mamă).

Pilda marelui Mucenic

Considerat apărătorul păstorilor și al ostașilor, Sfântul Mare Mucenic Dimitrie (prăznuit la 26 octombrie) a trăit pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (284-311). Era fiul dregătorului cetăţii Tesalonicului, fiind botezat în taină de părinţi, de frica prigoanei împotriva creştinilor.

Când tatăl lui Dimitrie a trecut la cele veșnice, împăratul Maximian l-a chemat pe Dimitrie şi, cunoscându-i înţelepciunea, l-a făcut dregător în locul părintelui său. Cărțile sfinte povestesc că nu după multă vreme, împăratul a aflat că dregătorul Dimitrie este creştin şi s-a mâniat „foarte“.

„Întorcându-se biruitor dintr-un război cu sciţii, în anul 306, Maximian a poruncit să se facă praznic în fiecare cetate, în cinstea zeilor, şi a venit împăratul şi în Tesalonic. Iar Dimitrie, fiind întrebat de sunt adevărate cele auzite despre el, a răspuns cu îndrăzneală, mărturisind că este creştin, şi a defăimat închinarea cea păgânească. Atunci împăratul a poruncit să-l închidă în temniţă până la încheierea jocurilor în cinstea biruinţei sale. Într-un final a poruncit să îl omoare pe Sfântul Dimitrie“, scrie Patriarhia Română despre martirul creștin.

Moaștele Sfântului Dimitrie, izvorâtoare de mir, se află în biserica sa din Salonic, Grecia.

Focul lui Sumedru

Focul lui Sumedru se va aprinde în localități precum Malu cu Flori, Bărbulețu, Voinești sau Cândești din Dâmbovița. Este prilej de voie bună, de mâncat produse tradiționale și de stat la foc de tabără.

Pe lângă focul lui Sumedru, în comuna Malu cu Flori, la căminul cultural, va avea loc și un spectacol artistic de cântece și dansuri populare oferit de ansamblurile folclorice Mugurași de la Chindie, Florile Chindiei, Cununa Brăneștiului, Datina Voineșteană și Florile Malului, din comună și din județul Dâmbovița.

Și la Bărbulețu se întâmplă la fel. Oamenii fac o grămadă mare de lemne și dau foc aproape de miezul nopții. Se împart produse făcute în casă de către gospodine, iar bărbații cinstesc un pahar cu vin sau cu țuică.