RADET, un butoi cu pulbere. Partea de est a Bucureştiului ar putea rămâne în toiul iernii fără apă caldă şi căldură
0Situaţia în care se află Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) este extrem de dificilă şi Consiliul de Adminitraţie susţine că, în cazul în care nu vor exista bani pentru reparaţii, există posibilitatea ca în această iarnă o mulţime de bucureşteni să rămână fără apă caldă şi caldură. „Adevărul“ vă explică şi cum se poate ajunge la cazul nefericit în care, la iarnă, facturile la încălzire să fie mai mari.
Joi, reprezentanţii Consiliului de Administraţie (CA) al RADET au prezentat planul de administrare pentru regie. Aceştia susţin că în acest moment situaţia este una critică şi că o mulţime de bucureşteni riscă să rămână în această iarnă fără apă caldă şi căldură din cauza lipsei banilor. „Datoriile au crescut exploziv şi în acest moment RADET are o datorie de 3,8 miliarde de lei. Din această sumă, 3,6 miliarde de lei reprezintă doar datoria către ELCEN“, susţine Gabriel Dumitraşcu, preşedintele CA.
10 milioane de lei
Una dintre cele mai mari probleme, în acest moment, vizează starea în care se află reţeaua de termoficare a Bucureştiului. Reprezentanţii RADET susţin că au nevoie urgent de circa 10 milioane de lei, bani necesari pentru reparaţii. În cazul în care aceşti bani nu vor ajunge în visteria regiei cât de curând, există posibilitatea ca, pe timp de iarnă, avariile să se agraveze şi în cele din urmă, din pricina daunelor, reţeaua să cedeze şi o mulţime de bucureşteni să rămână fără apă caldă şi căldură în toiul iernii. Marea problemă este că în acest moment, RADET are poprire de 100% pe conturi, ceea ce înseamnă că dacă Primăria Capitalei vira aceşti bani în conturile regiei, banii ar ajunge la ELCEN, după cum susţin cei din CA.
În ceea ce priveşte eventualele zone afectate, reprezentanţii RADET susţin că cele mai mari avarii s-ar putea produce în partea de este a Bucureştiului, în cartierele Colentina şi Floreasca.
O altă cerere a CA este un plan de mentenanţă pentru reţeaua de termoficare şi un mix de producători pentru stabilirea unui preţ corect pentru gigacalorie. Totodată, cei din Consiliul de Administraţie susţin că o altă problemă care ar trebui soluţionată urgent ţine de traseul gigacaloriei. „Acum, trebuie să iei gigacaloria din sudul oraşului şi s-o duci în nord, ceea ce înseamnă o mare energie pentru pompare, rezultând costuri mai mari. Costurile, evident, se adaugă la facturi“, mai explică Dumitraşcu.
Facturi mai mari din iarnă
De asemenea, reprezentanţii CA susţin că au cerut o majorare a preţului gigacaloriei pentru această iarnă şi în acest moment aşteaptă un răspuns din partea Primăriei Generale, instituţie în subordinea căreia se află RADET: „Am cerut majorarea cu 10,13% a transportului pentru gigacalorie. Costul gigacaloriei la consumatorul final nu poate fi stabilit de acum. Depinde de mai multe lucruri. În primul rând trebuie să vedem dacă Primăria Capitalei păstrează ca şi până acum subvenţia de aproape jumătate“.
Anul trecut, RADET a furnizat agent termic pentru încălzirea şi prepararea apei calde de consum către 8.600 de blocuri (adica 566.000 de apartamente şi 1.230.000 de persoane), însumând un număr total de 32.503 branşamente. Pe lista RADET-ului au fost incluşi 3.082 de agenţi economici, dintre care 278 de instituţii publice şi 11 sere.