Povestea berbecului asiatic din Bucureştiul de altădată. Cum a ajuns animalul să fie celebru printre senatori, bucătari şi  femei frumoase

Despre boierii, jefuitorii şi frumoasele femei din Bucureştiul de altădată s-au scris numeroase poveşti, însă nu la fel de multe au fost poveştile legate animalele celebre ale oraşului.  Puţin sunt cei care ştiu povestea celebrului berbec din Bucureştiul vremurilor trecute.

„În Bucureşti cineva adusese un berbec foarte mare de talie dintr-o rasă asiatică. În scurtă vreme acest berbec — proprietatea unui cârciumar — a devenit un personagiu foarte cunoscut şi foarte popular în Bucureşti“, povesteşte pe o reţea de socializare Edmond Niculuşcă, reprezentantul Asociaţiei Române pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate (ARCEN).

Ghiţă „Berbecu”, vedeta Bucureştiului

Berbecul a devenit uşor-uşor un personaj celebru în Bucureştiul vremurilor trecute. Animalul era foarte deştept, lucru care i-a fascinat pe toţi cei care îl vedeau. Se spune despre el că în fiecare zi se ducea la ore fixe în anumite locuri pe care le prefera, iar oamenii se obişnuisere atât de mult cu prezenţa lui încât oamenii îl hrăneau cu fel de fel de bucate.

„Dimineaţa nu lipsea de la oarecare cafenele unde clienţii îi dădeau capete de cornuri, bucăţele de zahăr şi cafea cu lapte în farfurioare. La ora 12.00, fară greş, intra în gangul Bisericii Kreţulescu, urca la stânga scările vechiului imobil şi intra in sala de mâncare a atelierului casei de croitorie a doamnei Briol. Cum îl zăreau lucrătoarele îl chemau ca să-l hrănească. Ghită Berbecu’ era petrecerea de un ceas a fetelor. La ora 2 precis era la Senat. Dacă mulţi senatori veneau la ore neregulate sau făceau absente, Ghiţă Berbecu’ era exactitatea personificată; la ora 2 era la peronul din Bulevard si primea defileul senatorilor. Mai târziu era la Cafeneaua Union din strada Regală, iar seara se instala lângă un rahagiu care, în toate serile îşi întindea taraba cu zaharicale pe Calea Victoriei lângă vechea poartă a casei unde era instalat Clubul Tinerimii“, mai spune Edmond Niculuşcă.

Cu toate acestea, cele mai încântate de prezenţa simpaticului berbec erau femeile care ori de câte ori treceau pe lângă acesta, toate îşi treceau mâinile prin blana lui bogată, multe dându-i câte o bucăţică de rahat sau vreo bomboană.

Dar, în povestea publicată pe o reţea de socializare de reprezentantul ARCEN se mai spune că, în cele din urmă, Ghiţă Berbecu’, „care căzuse şi la darul fumatului, devenise un stricat şi jumătate“.