Moscheea din Bucureşti a primit avizul de construire din partea Primăriei Sectorului 1

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Moscheea Carol I din Constanţa, model pentru viitoarea moschee din Bucureşti Foto Adevărul Constanţa
Moscheea Carol I din Constanţa, model pentru viitoarea moschee din Bucureşti Foto Adevărul Constanţa

Moscheea din Bucureşti a primit avizul de construire din partea Primăriei Sectorului 1. Lăcaşul de cult dedicat comunităţii musulmane va fi situat în zona Romexpo, pe un teren alocat de Guvernul României în vara anului 2015.

Reprezentanţii Cultului Musulman din România consideră că Moscheea Regală Carol I, construcţie monument istoric, este un posibil model arhitectural pentru noul lăcaş de cult ce urmează să se ridice în Bucureşti.

Moscheea Regală Carol I din Constanţa a fost finalizată în 1913. În anul 1910, Regele Carol I a ordonat construirea la Constanţa a celei mai mari moschei din ţara noastră. Monument arhitectural unic în România, fiind prima construcţie din beton armat din România, moscheea a fost inaugurată la 31 mai 1913 în prezenţa Regelui Carol I si a reginei Elisabeta.

Familia regală a dăruit edificiul musulmanilor de la malul Mării Negre pentru a le răsplăti astfel loialitatea faţă de statul român. În semn de recunoştinţă, musulmanii au decis să acorde lăcaşului lor de cult numele Carol I.

Moscheea Carol I a fost ridicată după planurile inginerului Gogu Constantinescu şi sub îndrumarea arhitectului Victor Ştefănescu. Stilul folosit de artizani îmbină elementele egiptene cu cele bizantine, dar si cu ornamente româneşti care dau unicitate impunătorului edificiu. 

Proiectul edificării Moscheii Centrale din Bucureşti, aparţinând Comunităţii Musulmane din România, se află în faza preliminară a obţinerii certificatului de urbanism, conform unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii Cultului Musulman din România,

Muftiatul Cultului Musulman din România are obligaţia ca, pe terenul pus la dispoziţia Secretariatului de Stat pentru Culte prin H.G. nr. 372/2015 de către Guvernul României şi dat în folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 de ani, în conformitate cu prevederile protocolului de punere în posesie asupra terenului, să construiască un lăcaş de cult în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ce va fi aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
 

Astfel, în baza celor convenite prin protocolul semnat între Secretariatul de Stat pentru Culte şi Muftiatul Cultului Musulman din România, pe terenul menţionat va fi edificată o moschee cu capacitatea de aproximativ 1000 de persoane, având ca anexe, un loc de abluţiune (spălare ritualică a credincioşilor musulmani înaintea slujbei), casă parohială, bibliotecă şi un centru de asistenţă socială. Proiectul acestor clădiri va fi avizat de Secretariatul de Stat pentru Culte.
 

Documentaţiile de urbanism şi de arhitectură, ce vor trebui să respecte legislaţia din România, vor fi supuse avizării şi aprobării autorităţilor publice de către firme româneşti autorizate in aceste două domenii. Atunci când lucrările vor fi finalizate, personalul clerical ce va sluji la viitoarea Moschee Centrală din Bucureşti va fi numit, potrivit legislaţiei în vigoare, de către Muftiatul Cultului Musulman din România şi îşi va desfăşura activitatea religioasă cu avizul Secretariatului de Stat pentru Culte.

Prin urmare, moscheea va fi ridicată pentru Cultul Musulman din România, printr-un proiect elaborat, avizat şi aprobat în România, pe un teren ce aparţine statului român, ce se află şi se va afla în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, autoritate de specialitate ce-şi menţine, în numele Statului Român, dreptul de aviz atât asupra construcţiei, cât şi asupra celor care vor sluji în ea.
 

Cea mai mare parte din cei aproximativ 70.000 de musulmani din România sunt de rit sunnit, majoritatea dintre ei locuind în judeţele Constanţa, Tulcea, Ilfov, Bucureşti, Brăila, Călăraşi, Galaţi.
 

Cel mai vechi lăcaş de cult musulman din România funcţionează în Mangalia, moscheea monumentală Esmahan Sultan, construită în anul 1525.
 

Civilizaţia turco-tătară din Dobrogea - Ceremonia de inaugurare a „Moscheii Regale Carol I" în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Constanţa 31 mai 1913. Colecţie personală Güner Akmolla


 

Foto-document: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, la inaugurarea Moscheii din Constanţa Arhivă Guner Akmola

CITIŢI ŞI:


Marea moschee de la Bucureşti, „turban peste pupăză“. Cât de oportun este proiectul turco-român girat de Iohannis şi de Erdoğan

Cea mai mare moschee din Europa creştină se ridică la Bucureşti. Detaliile unui proiect uriaş, fără „propagandă fundamentalistă“

Fascinanta istorie a turcilor şi tătarilor din România: de la stăpânii Dobrogei otomane la supuşii unei ţări ortodoxe

Război total între musulmani şi Băsescu, de la marea moschee din Bucureşti: „Strămoşii noştri au luptat în războaie pentru România, nu suntem talibani“

Musulman din Dobrogea, scrisoare către Băsescu: „Cu ce am greşit de ne beşteliţi atâta? Istoria e de partea noastră, dovediţi-ne cu acte că suntem terorişti!“

Alina Mungiu-Pippidi, despre vâlva moscheii de la Bucureşti: „Toată povestea este de o prostie colosală. Se poate scrie un manual de cum să nu faci aşa ceva“

„Atentatul cu porci“ la marea moschee, desfiinţat de preotul Eugen Tănăsescu: „Nu vă islamizează nimeni cu forţa! Calmaţi-vă!“

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite