Marea moschee de la Bucureşti, „turban peste pupăză“. Cât de oportun este proiectul turco-român girat de Iohannis şi de Erdoğan
0Vizita în Turcia a preşedintelui României a început chiar în ziua atentatului de la Bruxelles. A doua zi, la Ankara, Klaus Iohannis şi Recep Tayyip Erdoğan îşi afirmau susţinerea pentru întărirea parteneriatului dintre cele două state, care include ridicarea de lăcaşuri şi aşezăminte de cult pe teritoriul ţării-partenere.
La o zi după atentatul de la Bruxelles, la Ankara avea loc miercuri, 23 martie, întâlnirea la cel mai nivel nivel dintre preşedinţii României şi Turciei. Klaus Iohannis a avut o întrevedere cu Recep Tayyip Erdoğan, în cadrul vizitei întreprinse în perioada 22-24 martie, la Istanbul şi la Ankara.
Programul a mai cuprins întrevederi la Istanbul cu guvernatorul Vasip Şahin şi cu primarul Kadir Topbaş, precum şi o întâlnire cu diaspora românească, iar la Ankara - cu preşedintele Marii Adunări Naţionale, İsmail Kahraman, precum şi cu prim-ministrul Ahmet Davutoğlu.
Obiectivul vizitei a fost consolidarea cooperării bilaterale pe baza Parteneriatului Strategic dintre România şi Turcia, semnat în anul 2011 - a anunţat Administraţia Prezidenţială de la Cotroceni, precum şi o serie de teme ale agendei bilaterale, regionale, internaţionale şi de securitate, cum ar fi „cooperarea economică, colaborarea în cadrul NATO şi în domeniul militar, aspecte privind dialogul UE-Turcia, cu accent pe problemele migraţiei“.
Pe lângă îngrijorarea exprimată de cei doi şefi de stat, amândoi s-au referit la parteneriatul pentru culte încheiat de cele două ţări în anii `90. În acest protocol încheiat, România şi Turcia se angajau să acorde reciproc imobile pentru ridicarea unor lăcaşuri de cult pentru comunitatea musulmană, respectiv creştină din ţările lor. Recep Tayyip Erdoğan a anunţat că proiectul moscheii din Bucureşti este definitivat, iar Muftiatul Cultului Musulman din România se ocupă de obţinerea autorizaţiilor de construire - documentaţie pe care trebuie să o obţină de la Primăria Bucureşti, după cum a specificat Klaus Iohannis. Preşedintele turc Erdoğan a precizat că au fost stabilite câteva terenuri la Istanbul, unde vor putea fi construite o capelă şi un loc de cazare pentru pelerinii români.
„Moscheea de la Bucureşti va fi expresia cea mai frumoasă a dialogului şi a solidarităţii dintre cele două ţări“, a afirmat Erdoğan.
Istoria unui proiect controversat
România a anunţat în vara lui 2015 că va respecta acest angajament acordând un teren de 11.000 metri pătraţi în Bucureşti, pentru ridicarea unei moschei cu capacitate de 1.500 locuri, un aşezământ cu cantină socială pentru nevoiaşi indiferent de religie, două săli de clasă pentru predarea religiei la copii într-un curs de weekend, câteva spaţii de cazare pentru profesorii-invitaţi.
Vestea dată de Muftiatul Cultului Musulman - care îşi dorea un lăcaş grandios care să exprime modelul unic de armonie etnică din ţara noastră - a fost, însă, primită de o bună parte a populaţiei drept un semn rău al vulnerabilizării României în faţa pericolului terorismului. În discuţie a fost amintită şi nerespectarea angajamentului luat de Turcia pentru creştinii români, ţară care şi-a manifestat suportul material pentru construirea lăcaşului din Bucureşti.
Investiţia de pe terenul din zona Romexpo trebuie demarată în 3 ani pentru a păstra terenul atribuit în folosinţă gratuită pe o perioadă de 49 ani. Fondurile vor fi asigurate de statul turc, care va acoperi costurile estimate la 3 milioane euro. „Sprijinul financiar al Turciei este nepreţuit şi facem un apel către ambasadele islamice să susţină activităţile derulate de Muftiatul Cultului Musulman. România este un spaţiu al păcii, iar musulmanii din România sunt buni cetăţeni români şi europeni“, a declarat la acea vreme muftiul Iusuf Murat.
Reacţia vehementă a unui segment al populaţiei a determinat controversa publică fără precedent pe această temă a minorităţii musulmane. Turcii şi tătarii din România s-au trezit în mijlocul unui val de ură creat de frica stârnită de ameninţarea teroristă, care face victime nevinovate peste tot în lume. Istoricul paşnic al comunităţii musulmane din ţara noastră îndreptăţeşte la delimitarea clară dintre cetăţenii români, indiferent de etnie şi confesiune, şi jihadişti.
„Într-o perioadă în care, din păcate, istoria îşi arată şi faţa ei hâdă, regret foarte mult ceea ce s-a petrecut, în Europa, în ultimii ani, culminând cu recentele tragedii din capitala Belgiei, Bruxelles. Nu poţi invoca religia, pentru a înfăptui fărădelegi. Religia are menirea de a apropia oamenii, de a-i face mai înţelepţi. Religia, indiferent cum se numeşte, are marele rol de a promova pacea. Membrii comunităţilor tătară şi turcă din România, comunităţi istorice, au apărat, apără şi, cu siguranţă, vor apăra, permanent, interesele statului român. Motivul este unul simplu: ţara noastră este România!“, a declarat, pentru ”Adevărul, Aledin Amet, secretar de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice.
Patriarhia nu se opune moscheii, dar doreşte ceva la schimb în Istanbul
Patriarhia Română îşi menţine poziţia neutră faţă de acest proiect. „Nu ne opunem construirii unui lăcaş de cult pentru comunitatea musulmană, dar Patriarhia şi-a exprimat solicitarea respectuoasă ca Guvernul turc să aloce un teren în Istanbul pentru ridicarea unui aşezământ pentru pelerinii români. Nu e o condiţie, nu dorim o biserică, ci un aşezământ şi eventual o capelă unde pelerinii să se reculeagă. Nu există un refuz sau o luare de poziţie negativă a Patriarhiei faţă de construirea moscheii din Bucureşti. Dacă va adăposti şi altceva această moschee, este de competenţa Guvernului României, nu a Patriarhiei Române. Relaţiile între comunităţile creştine şi musulmane sunt foarte bune, colaborarea religioasă din şcoli se face în termeni foarte buni, sunt relaţii fireşti între instituţii“, a precizat, pentru ”Adevărul”, Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Europarlamentarii de la Bruxelles, mai degrabă rezervaţi
Doi dintre europarlamentarii români, care îşi desfăşoară activitatea în Bruxelles-ul ţintă a atacurilor teroriste, sunt rezervaţi în privinţa succesului acestui demers religios. Pentru Cristian Preda, întâlnirea celor doi preşedinţi Iohannis şi Erdoğan este în nota obişnuită – şi ca discurs previzibil şi nespectaculos, şi ca reafirmare a înţelegerilor între statele român şi turc.
„Când se întâlnesc două voci egale cu ele însele nu poate ieşi nimic atrăgător. La această întâlnire a fost confirmată înţelegerea făcută în urmă cu câteva luni şi negociată în ultimele două decenii. Parafrazând expresia «No news, good news» (trad. «nicio ştire este o veste bună»), aş spune că în acest caz, «no news» a fost «bad news» (trad. «lipsa ştirilor a fost de rău augur»). Lipsa dezbaterii publice înainte de aprobarea acestui proiect al moscheii împovărează acum starea de spirit a populaţiei. Emoţia creată în jurul atentatelor explică o anumită îngrijorare. Înainte de a se bate palma pe tema acestui subiect, trebuia să existe o consultare largă a cetăţenilor.
Aceasta este o tară venită din comunism, când problemele de politică externă erau un domeniu rezervat Ministerului Afacerilor Externe şi Preşedinţiei. Ceea ce este total greşit. Nu trebuie ţinut secret obiectul unui asemenea proiect. Emoţia publicului este preţul plătit pentru acest tip de comportament, în care preşedintele şi MAE discută despre un proiect care întâi se decide, apoi se anunţă. În contextul luptei duse în numele Islamului, lumea este îngrijorată. Dar ca opinie personală, aşa cum a durat 20 ani găsirea unui teren pentru Catedrala Mântuirii Neamului (care ne şi mântuieşte, şi dă şi satisfacţie neamului), cred că ridicarea moscheii este un proiect pe termen nedefinit...“, consideră Preda.
Traian Ungureanu a rezumat în câteva cuvinte opinia sa despre proiectul româno-turc: „Turban peste pupăză“. „Nu văd sensul unei înţelegeri între statul român şi turc pe un asemenea proiect, în afara desigur a relaţiilor foarte bune pe tema schimbului de informaţii, a cooperării din Marea Neagră. Dar proiectul moscheii nu are sens. În Europa, aceste moschei sunt centre de propagabndă, de îndoctrinare radicală, puncte în care să graviteze radicali adunaţi din zonă. Nu există o justificare locală a acestui proiect, comunitatea musulmană nu este într-atât de însemnată numeric. Este mai degrabă un proiect de prestigiu pentru Erdoğan, care are visuri de mărire, se vede reîncarnarea măreţiei otomane“, arată Ungureanu.
Poziţia oficială a lui Klaus Iohannis
În discursul său, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat cât de mult mizează pe parteneriatul României cu Turcia. „Turcia este primul partener comercial al României din afara Uniunii Europene şi al cincilea partener la nivel global. Obiectivul nostru comun este ca în anii următori să atingem ţinta de 10 miliarde dolari anual ca nivel al schimburilor comerciale. Am discutat despre modalităţile în care putem avansa diferite proiecte şi în care putem creşte accesul investitorilor pe ambele pieţe. Nu în ultimul rând, între cele două ţări există legături în zona socio-culturală şi de educaţie. Cred că prezenţa unei importante comunităţi de origine turcă în România este un liant puternic între cele două state“, a precizat Iohannis.
Klaus Iohannis şi Recep Tayyip Erdogan, la Ankara Sursa foto presidency.ro
El a menţionat că eforturile comune pot duce la securitatea şi prosperitatea dorite de cetăţeni, ameninţate astăzi mai mult ca oricând. „Am discutat şi despre temele majore de pe agenda europeană: migraţia şi terorismul. Uniunea Europeană se confruntă în prezent cu o serie de provocări cu implicaţii multiple, iar Turcia este un partener important în identificarea răspunsului la o parte importantă dintre acestea. Turcia, în calitate de ţară care găzduieşte pe teritoriul său un număr foarte mare de refugiaţi, joacă un rol cheie în soluţionarea actualei crize, atât din punct de vedere umanitar, cât şi al controlului fluxului migraţiei şi al combaterii reţelelor de trafic de persoane. În acest sens, am salutat înţelegerea la care s-a ajuns săptămâna trecută la Consiliul European şi sper că aceasta va contribui la reducerea semnificativă sau chiar la stoparea fluxului de migranţi ilegali care pătrund din Turcia în Uniunea Europeană. România a fost un susţinător puternic pentru ajungerea la această înţelegere“, a conchis preşedintele român.
De-a lungul istoriei lor zbuciumate, principala frământare pentru musulmanii din România a fost găsirea spaţiului în care comunitatea să îşi poată păstra principalele repere: religia, limba, obiceiurile. Dacă ei au rămas în Dobrogea, înseamnă că acesta a fost pământul pe care l-au considerat patria lor.
Un moment de cotitură pentru musulmanii din Dobrogea a fost Războiul de Independenţă din 1877. A însemnat ieşirea de sub ocupaţie otomană şi intrarea sub administraţia românească, momentul în care au pierdut supremaţia, trezindu-se supuşii unui stat creştin. Dar Regele Carol I avea să facă un gest care a exprimat cel mai bine armonia şi importanţa existenţei paşnice din România. În 1913, suveranul german inaugura marea moschee din Constanţa, în semn de preţuire pentru „loiala comunitate musulmană“. Drept recunoştinţă, musulmanii au făcut un gest rarisim: au numit moscheea „Carol I“. Numele a fost păstrat până în zilele noastre.
Tot în Dobrogea se află cel mai vechi lăcaş de cult din ţara noastră: Geamia Esmahan Sultan, din Mangalia. A fost ridicată în anul 1520 din dorinţa frumoasei Esmahan, fiica sultanului Selim al II-lea. Geamia este monument de arhitectură în stil maur, având un stil aparte faţă de construcţiile de cult turceşti din Dobrogea, deoarece intrarea în geamie este precedată de o verandă acoperită. La zidurile sale, meşterii pietrari au folosit piatră din cetatea antică Callatis.
Fotodocument 31 mai 1913, Constanţa. Regele Carol I şi Regina Elisabeta la inaugurarea moscheii regale botezate cu numele său. Colecţie personală Guner Akmolla
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
