Eli Lester, un american îndragostit de Bucureşti: de la jucător profesionist de poker la turist în România şi scriitor în Transilvania
0Originar din Knoxville, statul Tennessee, tânărul de 33 de ani a renunţat la viaţa de jucător de poker profesionist şi a plecat într-o excursie prin Europa, unde şi-a descoperit adevărata pasiune
Eli Lester nu este un american obişnuit. Aventura lui a început de la o simplă excursie. Trebuia să fie o călătorie de trei luni prin Europa, dar odată ajuns în Bucureşti s-a împrietenit cu românii de-aici, a petrecut cu ei, a început să le înveţe cultura, obiceiurile şi nu a mai plecat niciodată. Dacă cei mai mulţi români pleacă în America pentru o viaţă mai bună, Eli a emigrat în Bucureşti. De trei ani locuieşte aici şi nu are de gând să plece.
De la turist la recepţionist
Era luna mai, în 2008, când Eli a ajuns la un hostel din centrul oraşului. Patronii, doi tineri, şi ei călători împătimiţi, tocmai terminau ultimele amenajări de la noua locaţie. Tânărul „backpacker", pentru că aşa se numesc aventurierii care călătoresc prin lume cu un ghiozdan în spate, a sărit imediat în ajutor, a montat paturi, a vopsit lemnăria. S-au împrietenit aproape instantaneu şi i-au oferit chiar şi un serviciu. Astfel, a fost primul turist care a devenit angajat.
Eli este un tânăr aventurier, dar responsabil. În scurt timp a început un curs de limba română pentru a se descurca în România. De fapt nu i-a plăcut să depindă de ceilalţi niciodată. Încă de la 18 ani a câştigat bani. După 3 ani de cursuri la Facultatea de Literatură Engleză din statul Tennessee, a renunţat la studii pentru a se angaja. A lucrat în diverse domenii, iar pentru patru ani a fost contabil de gestiune la o companie americană.
Talentul americanului din sud-estul Americii a fost, însă, pokerul. Dacă la început juca cu prietenii sau cu colegii de serviciu, uşor-uşor a trecut la categoria de jucător profesionist. „După patru ani de contabilitate primară, am realizat că aş putea face mult mai mulţi bani jucând poker. Atunci mi-am dat seama că era pentru ultima dată când aveam să fiu un simplu angajat", povesteşte bărbatul.
Pokerul, un mod de viaţă
A participat la unul dintre cele mai mari competiţii - World Series of Poker, a jucat probabil în majoritatea casinourilor din America. Potul cel mai mare a fost însă, în oraşele cunoscute pentru jocurile de noroc - Las Vegas, Atlantic City sau New Jersey. Odată la câteva luni, Eli Lester pleca „în delegaţie". Nopţi nedormite, săptămâni petrecute la aceeaşi masă de joc, băuturi energizante, cafele şi ţigări. Şi mai ales foarte mult stres. „Probabil cel mai mare pot a fost de 5.500 de dolari, pentru care am jucat mai puţin de trei ore. Nu am căzut niciodată în capcana clasică a oricărui jucător, întotdeauna mă retrăgeam cât riscul nu era prea mare", se confesează Eli cu uşoară nostalgie.
El nu este totuşi, jucătorul tipic de poker. Chiar dacă banii se făceau repede şi câştigul depăşea orice salariu mediu din America, faţa ascunsă a pokerului avea să-l determine să renunţe. Un joc periculos, greşit moral şi etic, pokerul lăsa pe mulţi faliţi. Mulţi dintre jucători erau dependenţi, nu puteau ieşi dintr-un cerc vicios care parcă se înrăutăţea cu fiecare câştig „Stăteam la masa de joc şi mă uitam cu temere la jucătorii de 50 de ani care numai asta făcuseră toată viaţa. În poker joci non-stop ca să faci bani sau ajungi lefter într-o clipită", continuă americanul din Bucureşti.
3 luni au devenit 3 ani
În aprilie 2008 Eli Lester îşi cumpăra biletul de avion către Europa. Întoarcerea era programată după trei luni. Părăsea America pentru prima dată, ca adult. Cariera în poker lua sfârşit pentru tânărul contabil, scriitor fără diplomă din Knoxville.
Calătoritul l-a învăţat că viaţa unui om se întinde mai departe de o carieră, că de fapt obsesia americană pentru job, în defavoarea unei vieţi personale, era greşită.
John, un conaţional şi el călător pe bătrânul continent, s-a împrietenit cu cei de la hostel, mereu deschişi către dialog şi voie bună. Pentru o perioadă a rămas aici. I-a oferit lui Eli, devenind prieteni apropiaţi, ocazia să lucreze ca scriitor de articole de promovare pentru pagini de internet. Este un job bazat pe proiecte, plătit la bucată şi care poate fi practicat de oriunde cu condiţia ca scriitorul să cunoască limba engleză foarte bine şi să aibă conexiune la internet. De doi ani este scriitor-liber profesionist. „În prezent câştig în jur de 2.100 de lei. Viaţa în Bucureşti este mai accesibilă, dar şi mai relaxată. În America aş avea un job full time normal, nu mi-aş permite să trăiesc confortabil ca liber profesionist", ne explică Eli.
Hunedoara, un loc de vacanţă
Eli şi prietena lui, Paula şi-au cumpărat recent o casă în comuna Densuşi, Ţara Haţegului, undeva izolat, lângă pădure. Casa e veche, în prag de prăbuşire, dar pentru cuplul nonconformist, are o valoare uriaşă. Americanul vrea să-şi construiască aici un spaţiu intim, o reşedinţă de vacanţă, departe de vacarmul oraşului. El speră ca aici să-şi urmeze pasiunea pentru literatură, vrea să devină scriitor.
Eli Lester este un american îndrăgostit de modul românesc de a trăi. „Familia stă pe primul loc. Cred că valorile morale şi etice de bază sunt corecte aici, aşa cum ar trebui să fie. Pe când în ţările vestice, mai ales în America, totul e amestecat, iar cariera e mereu pe primul loc, oamenii parcă au uitat să trăiască!", conchide acesta.