Bilanţ îngrijorător. Sute de clădiri din Bucureşti se pot dărâma în timpul unui cutremur: 12 şcoli şi Arena Naţională, transformate în tabere pentru sinistraţi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În cazul unui cutremur puternic, sute de clădiri din Bucureşti riscă să se prăbuşească din pricina uzurii, după cum a anunţat primarul Sorin Oprescu astăzi. Capitala, a spus edilul, este cea mai vulnerabilă din Europa în cazul unui seism, iar reabilitarea imobilelor trebuie tratată cu foarte mare seriozitate.

„Bucureştiul este clasat ca a zecea capitală la nivel mondial, în termeni de risc seismic, având cea mai mare expunere seismica din Europa. Vreau să aveţi informaţii cât mai corecte şi complete, pentru a înţelege situaţia reală a Bucureştiului, care este extrem de serioasă. Doresc să evit speculaţiile, scenariile fie catastrofice, fie superficiale şi să sesizez toţi factorii implicaţi, dar şi opinia publică, pentru a lucra împreună constructiv, concret pentru diminuarea efectelor“, a precizat Sorin Oprescu în cadrul conferinţei de presă.

Radiografia Bucureştiului

În acest moment, în Bucureşti sunt 113.863 de imobile, ceea ce înseamnă că există  804.287 de apartamente. Dintre acestea au fost expertizate ethnic 2.523 de clădiri, iar concluzia specialiştilor este destul de alarmantă. 

186 de imobile se înscriu în categoria risc 1 – pericol public, din care majoritatea, peste 92%, au fost construite înainte de anul 1940, exact în perioada în care nu existau norme pentru construcţia locuinţelor. Majoritatea clădirilor considerate pericol public se află în sectoarele 1,2 şi 3 din Capitală. 

„De aceea, în propunerea de modificare a legii trebuie să introducem obligativitatea ca acolo unde se face reabilitare termică să fie făcută înainte reabilitarea structurii de rezistenţă a clădirilor. Degeaba se face cald într-o casă nesigură, care poate cădea pe locuitori“, a precizat Oprescu.

Cum s-a pregătit Oprescu pentru un eventual cutremur?

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat că au fost semnate mai multe protocoale cu ISU pentru şcolari, studenţi şi locatari/proprietari. Edilul a spus că au fost tipărite materiale despre activităţi de prevenţie a situaţiilor de urgenţă, iar echipele municipalităţii şi ale ISU participă continuu la informarea elevilor.

De asemenea, încă de anul trecut au fost montate în mai multe zone ale Capitalei ecrane pe care, în situaţii de urgenţă, rulează informaţii utile pentru bucureştenii care nu sunt la adăpost. Printre măsurile luate de municipalitate se numără şi distribuirea truselor de prim ajutor oamenilor care locuiesc în clădirile încadrate în clasa I de risc seismic.

În două luni urmează să fie inaugurat un centru operativ care va asigura infrastructura tehnică şi logistică integrată. Implementarea proiectului va permite, în timp real, identificarea, procesarea şi furnizarea unor  decizii şi metode de intervenţie optime, care să evite - pe cât posibil - şi să reducă  pierderile umane şi materiale, în cazul situaţiilor de urgenţă la nivelul municipiului Bucureşti. De asemenea, a spus Oprescu, în anii 2013 şi 2014 municipalitatea a investit trei milioane de euro în echipamente necesare intervenţiei în caz de cutremur. 

12 şcoli, tabere pentru sinistraţi

În cazul unui cutremur mare, 12 şcoli din Bucureşti (câte două în fiecare sector) au fost complet utilate şi dotate cu echipamente şi materiale necesare situaţiilor de urgenţă post-evenimente : paturi de campanie, pături, generatoare, lanterne, tărgi.

În cadrul aceluiaşi proiect, Primăria Capitalei va săpa şi amenaja puţuri de apă de mare adâncime, pentru asigurarea de surse independente de apă potabilă. Sălile de sport aferente celor 12 şcoli ce vor forma taberele de sinistraţi asigură o capacitate de aproximativ 4.500 de locuri. De asemenea, Arena Naţională va fi un alt punct de adăpost în caz de cutremur, găzduind 12.600 de paturi şi 16.500 de saci de dormit. Aici, ar putea fi adăpostiţi până la 25.000 de oameni.

Consolidarea clădirilor bate pasul pe loc

Primarul Sorin Oprescu a declarat că pe lângă aceste achiziţii şi protocoale, un element esenţial constă în reabilitarea clădirilor aflate într-o clasă de risc seismic. Până acum, au fost consolidate o sută de instituţii de învăţământ şi mai multe clădire istorice ale Bucureştiului. 

Cu toate acestea, situaţia clădirilor deţinute de proprietarii privaţi rămâne în continuare una dificilă, iar consolidarea în cazul acestor imobile bate pasul pe loc. „În această zonă, cu suportul legislativ actual, care este facultativ– adică la dorinţa proprietarului de apartament/imobil este dovedit deja că ritmul realizării consolidărilor este nesatisfacator în balanţă cu expunerea la risc.  În ultimii ani, PMB a notificat peste 370 de imobile cu privire la obligaţiile legale ale proprietarilor pentru reducerea riscului seismic“, a precizat Oprescu.

În acest context, în ultimii zece ani au fost consolidate doar 42 de clădiri din clasa I de risc seismic. În acest ritm, clădirile din Bucureşti ar putea fi reabilitate în următorii 154 de ani, potrivit unui raport publicat de Curtea de Conturi recent. Anul acesta, spune Oprescu, primăria are 20 de propuneri pentru execuţia consolidării şi 28 pentru faza de proiectare.

„Nenorocirea este că marea majoritate a proprietarilor care locuiesc în blocurile încadrate în clasa I de risc seismic deşi pot beneficia de sprijin şi facilităţi  pentru punerea în siguranţă a clădirilor respective, în condiţiile precizate de legislaţia în domeniu, refuză acest lucru şi, în mod cert, nu duc aceasta obligaţie la capăt nici prin mijloace proprii. În această situaţie autorităţile nu au posibilitatea să acţioneze“, a spus primarul general. 

Pentru a rezolva această situaţie, spune Oprescu, este necesară o impunerea a unor reguli şi norme precise.

De asemenea, modificare şi îmbunătăţirea cadrului legislativ şi realizarea de campanii publicitare de conştientizare a riscurilor sunt, printre altele, elemente esenţiale de care Bucureştiul are nevoie.  

București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite