94% din bucureşteni nu ar adopta un maidanez pentru a-l salva de la eutanasiere
0O cercetare realizată de Avangarde, un grup de studii socio-comportamentale, arată că 94% dintre bucureşteni nu ar adopta un maidanez în scopul de a-l salva de la eutansiere. Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1.800 de persoane adulte de 18 ani şi de peste, din Bucureşti.
Astfel, împotriva eutanasierii s-au declarat 43% din persoanele chestionate şi 36% ar fi de acord cu această soluţie radicală. 15% au susţinut că nu s-ar prezenta la o astfel de consultare populară, iar 6% sunt încă nehotărâţi, potrivit studiului citat de realiteatea.net.
Dintre cei chestionaţi, 84% sunt de părere că luarea câinilor de pe străzi este cea mai bună soluţie pentru rezolvarea acestei probleme, timp în care cei care sunt de acord cu sterilizarea şi întoarcerea lor în teritoriu sunt doar 9%.
Totuşi, numărul bucureştenilor care susţin adăpostirea câinilor în adăposturi special amenajate (44%) este mai mare decât al celor care se declară pentru eutanasierea lor după 14 zile.
Studiul relevă clar că majoritatea locuitorilor din Capitală sunt deranjaţi de existenţa câinilor fără stăpân pe străzi. Bucureştenii sunt deranjaţi în foarte mare măsură (46%) şi în mare măsură (22%) de câinii fără stăpâni, relevă acelaşi sondaj. Doar 11% se declară deranjaţi în mică măsură de patrupedele de pe străzi, iar 17% în foarte mică măsură sau deloc.
Deranjaţi, dar fără dispoziţia de a plăti
În aceleaşi timp însă, sondajul realizat de Avangarde arată că 77% din bucureşteni nu ar contribui financiar la adăpostirea tuturor câinilor maidanezi în locuri special amenajate. Dintre cei care ar face astfel de donaţii (23% din cei chestionaţi), 25% ar da sub 7 lei, 25% — între 25 şi 50 de lei, iar 12% peste 50 de lei.
Cum era de aşteptat, având în vedere că tragedia prin care un copil de patru ani a murit sfâşiat de câini a bulversat întreaga comunitate din Capitală, majoritatea bucureştenilor (34%) consideră că lucrurile în Capitală au rămas la fel de la ultimele alegeri locale, 27% spun că s-au schimbat în rău, 22% cred că s-au schimbat în bine, iar 17% nu pot aprecia.
Potrivit sursei citate, cercetarea a fost autofinanţată şi realizată în perioada 28 septembrie — 8 octombrie, pe un eşantion de 1.800 de persoane adulte de 18 ani şi peste din Bucureşti, pe baza unor interviuri faţă în faţă. Tipul eşantionului este probabilist, stratificat. Selecţia gospodăriilor s-a făcut după metoda 'randomroute', iar cea a persoanelor, după regula 'persoana care îşi aniversează ziua de naştere cel mai aproape de începutul anului'. Eroarea maximă tolerată este de plus/minus 2,31%, pentru un interval de încredere de 95%.
Pe aceeaşi temă:
Sorin Oprescu, despre maidanezi: „Lumea nu se înghesuie să-i adopte“