Unde dispar bebeluşii fetelor însărcinate din centrele de protecţie a minorilor. Cazul unei gravide despre care Protecţia Copilului spune că nu există

Fată însărcinată despre care Protecţia Copilului spune că nu există FOTO Ioan Buciumar

O angajată, un preşedinte de ONG şi o vizitatoare spun că o fată de la Casa Ioana din Rupea era însărcinată la sfârşitul anului trecut. Protecţia Copilului Braşov spune că nu există un asemenea caz.

La începutul acestui an, Asociaţia pentru Siguranţă Urbană şi Mediere vorbea despre cazul unei fete însărcinate de la Casa Ioana din Rupea, judeţul Braşov. O martoră care a fost în vizită la centru a vorbit şi ea despre o fată însărcinată, pe care, apoi, a văzut-o că nu mai era însărcinată. O angajată spune că o fată de la acest centru a fost însărcinată de două ori într-un an. 

„În septembrie, o fată a rămas însărcinată pentru a doua oară în decurs de un an, cu acelaşi băiat, iar acum a „scăpat” de bebe. Fata asta e distrusă de acel băiat, o terorizează, o bate mereu. Şi nu a fost vorba de vreo naştere, deşi au fost două sarcini în decurs de un an. Sunt multe grozăvii”, spune o angajată.

„Am fost la centru şi am văzut o fată care era gravidă. Când am mers din nou, nu mai era gravidă”, spune o martoră, sub protecţia anonimatului. 

„Un alt caz şocant avem la Orfelinatul din Rupea! Aici, o tânărâ în vârstă de 13 ani este însărcinată în luna a treia!”, a spus preşedintele ASUM, Ionuţ Spătaru. 

Pentru Protecţia Copilului, cazul nu există

„Nu există un astfel de caz în cadrul DGASPC Braşov. În anul 2020 au fost 5 cazuri de minore însărcinate, iar în anul 2021 au fost 10 cazuri de minore însărcinate, o parte dintre acestea erau însărcinate la momentul intrării în sistemul de protecţie. 11 minore din totalul de 15 au născut. 10 din cei 11 copii au rămas alături de mamele lor, iar pentru un copil s-a stabilit măsură de protecţie plasament la asistent maternal profesionist”, a precizat Protecţia Copilului Braşov.

O explicaţie ar putea fi faptul că DGASPC mai mută copiii dintr-un centru în altul şi directoarea Julieta Gîrbacea să fi zis că nu înţelege despre ce caz este vorba, din moment ce fata nu se mai află la Rupea. Altfel, lucrurile ar fi mult mai grave, dacă aceste cazuri n-ar fi raportate sau dacă DGASPC Braşov le-ar ascunde.  

Conducerea instituţiei a mai precizat că implementează „anual un plan de măsuri concrete, cu scopul reducerii adoptării de către minori a comportamentelor de risc, inclusiv prevenirea sarcinilor nedorite”. De asemenea, se precizează că tinerii participă frecvent la şedinţe de educaţie sexuală. 

De cele mai multe ori, însă, aceste programe au efectul unui pumn dat unui tanc, pentru că micuţii nu au încredere în psihologi. Jurnalista şi psihologa Onelia Pescaru din Braşov i-a întrebat pe mai mulţi copii instituţionalizaţi de ce nu apelează la psiholog atunci când au probleme. Toţi au răspuns că psihologul „spune mai departe“ ce vorbeşte cu copiii, astfel că aceştia nu au încredere în el.

Cât ne costă un copil instituţionalizat în fiecare lună

Nu din lipsa banilor nu au succes aceste programe. Deoarece DGASPC Braşov are un buget pentru 2022 de 88 de milioane de lei, în condiţiile în care, în centre, sunt instituţionalizaţi 324 de copii, iar alţi 126 se află la asistenţi maternali. Este adevărat că mai sunt şi alţi beneficiari ai acestor fonduri, însă procentul este nesemnificativ. 

Astfel, pentru un copil cheltuim, anual, 195.556 lei, adică 16.300 de lei pe lună. Chiar dacă scădem banii cheltuiţi cu alte categorii de beneficiari, tot rămân aproximativ 15.000 de lei de copil pe lună! Dacă rezultatele ar fi mulţumitoare, nu ar fi mult, deoarece orice destin este important. 

Bani mulţi cheltuiţi, rezultate nesemnificative

Din păcate, Vişinel Bălan, preşedintele Consiliului Tinerilor Instituţionalizaţi, spune că doar 10% din copiii crescuţi de stat ajung să-şi creeze un drum în viaţă. Ceilalţi 9 ajung infractori, cerşetori, prostituate sau oameni ai străzii, inadaptaţi. 

„Cu 10% din aceşti bani, copiii ar trăi foarte bine în familiile naturale (în cazul celor abandonaţi din lipsa banilor) sau extinse (în cazul celor ajunşi în sistem din cauza comportamentului nepotrivit al părinţilor). Şi s-ar putea găsi soluţii ca micuţii să meargă la şcoală şi să beneficieze de cele necesare, aşa cum au demonstrat multe organizaţii non profit. 

O parte din bani ar putea fi utilizată pentru ca micuţii care au nevoie de ajutor specializat să îl primească şi pentru ca asistenţii sociali să monitorizeze felul în care sunt crescuţi şi educaţi aceşti copii. Restul banilor ar putea lua cu totul altă destinaţie”, a opinat reprezentanta unei asociaţii care oferă servicii sociale. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Surpriza unui român care nu şi-a plătit taxele în Finlanda. „Asta este diferenţa dintre noi şi voi şi de aia mă felicit că am plecat!“

Când va deveni operaţional şi câte zboruri vor fi la început de pe aeroportul de la Braşov