Romii nu mai vor „zidul berlinez“

Un zid solid din beton desparte în două ultimii aproximativ două sute de metri dintr-o stradă din municipiul Sfântu-Gheorghe. Ei spun că zidul care îi desparte de restul locatarilor este discriminatoriu.

De o parte - câteva blocuri de patru etaje în care locuiesc câteva zeci de familii, de alta - locuinţe ale romilor din cartierul Orko, cum este numită zona lor de locuit. Ridicat acum mai bine de 20 de ani, printr-o dispoziţie de pe vremea regimului comunist, zidul de pe strada Varadi Jozsef avea rolul de a ţine departe pe cât se poate animalele, dar şi noroiul sau mizeria.

Simbolul rasismului

De ceva vreme, însă, reprezentanţii romilor le solicită autorităţilor să dărâme acest zid. Atât conducerea Partidei Romilor din Covasna, cât şi liderul romilor din Orko, Dima Mihaly, au declarat că vor propune municipalităţii să demoleze zidul, pentru a îndepărta acea barieră de beton dintre cele două comunităţi. De asemenea, din partea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării există o propunere în acest sens, în urma unei sesizări mai vechi.

„Eu cred că acel zid este un simbol al discriminării şi rasismului şi ar trebui să dispară ca să ne eliberăm şi pe partea sufletească, spirituală. Şi Florin Cioabă s-a interesat de acest zid şi va face demersuri, iar noi în şedinţa noastră a Consiliului Romilor, am ridicat această problemă şi vom căuta să discutăm pentru a-l dărâma. Vrem să dispară de acolo, nu face decât rele, sper ca primarul să ia măsuri", a spus Dima Mihaly.

În rândul romilor care coboară şi urcă zilnic la casele lor pe acea stradă, unii spun că nu prea îi deranjează, alţii se revoltă însă şi spun că e discriminatoriu. „Să dărâme gardul, să nu fie aici. Cum să nu ne deranjeze, aici nu trebuie gard, e discriminare", spune un localnic rom, Joska bacsi.

Acum patru ani, autorităţile au avut o tentativă de a dărâma respectivul zid, cu atât mai mult cu cât nici nu are autorizaţie şi nu se justifică ridicarea lui fix în mijlocul străzii, dar au cedat la insistenţele locatarilor din zonă, care au făcut presiuni împotriva demolării.

Potrivit viceprimarului Sztakics Eva, problema trebuie privită de ambele părţi ale zidului. „Cât de cât noroiul, mizeria se opreşte la zid, însă autorităţile trebuie să caute soluţii şi avem un proiect câştigat şi în derulare, pentru canalizare, şi măcar pietruirea sau ciment să punem, ca să scăpăm de noroi acea zonă", a spus Sztakics Eva, amintind că, poate, în acest fel, se va rezolva o parte din problemele legate de infrastructură şi comunitatea se va dezvolta odată cu aceste investiţii. Astfel, cu timpul s-ar putea eventual vorbi despre demolarea acelui zid. Viceprimarul a subliniat că nu este voba despre o discriminare, ci este un simplu gard, ca oricare altul.

Vecinii nici nu vor să audă

Majoritatea localnicilor „de cealaltă parte a zidului" nici nu vor însă să audă de o eventuală demolare a lui. În opinia lor, zidul îi mai fereşte totuşi cât de cât de animalele din Orko care se plimbă în voie, precum şi de mizerie, chiar dacă la containere oricum tot se intră.

„Dacă se dărâmă gardul ăsta, nu vom mai putea să locuim aici, pentru că ştiţi cum sunt, orice ai face, nu i-ai putea educa. Şi aşa maşinile le zgârie, câini, porci, cai intră aici, aruncă gunoaiele şi în spatele blocului tot timpul. Nu s-ar mai putea locui. Eu ştiu că toţi locatarii ar fi distruşi să se dărâme acel zid. Am fost chiar acum două - trei luni la primar şi l-am rugat să ne ajute să reparăm gardul, nicidecum să-l dărâme, ar fi ceva îngrozitor pentru noi", spune Silvia Ionescu, preşedinta Asociaţiei de locatari din zonă.