Reprezentantul României la Săptămâna Europeană a Competenţelor Profesionale: „Există o fractură între oferta pe piaţa muncii dată de procesul educaţional şi nevoia de forţă de muncă“

Comisia Europeană organizează pentru prima oară, în perioada 5 - 9 decembrie 2016, Săptămâna Europeană a Competenţelor Profesionale, pentru a inspira oamenii să descopere, să îşi folosească şi de să-şi îmbunătăţească talentele şi abilităţile lor prin formare profesională.

Este una dintre cele zece acţiuni-cheie propuse de Comisie în conformitate cu Agenda pentru noi competenţe pentru Europa, prezentat în luna iunie a acestui an. În timpul Săptămânii Europene competenţelor profesionale, Comisia prezintă iniţiative de înaltă calitate în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu scopul de a le da oamenilor abilităţile de care au nevoie într-o piaţă a muncii în schimbare rapidă.

Comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale, competenţe şi mobilitatea forţei de muncă, Marianne Thyssen, a declarat, cu ocazia deschiderii acestui eveniment, că „săptămâna europeană este prezentarea excelenţei în domeniul educaţiei şi formării profesionale (Vocational Education and Training - VET), care îi ajută pe tineri să găsească mai rapid în locuri de muncă şi poate fi o oportunitate de alegere a unei cariere”.

Cine este Ambasadorul VET al României?

Comisia Europeană l-a desemnat pe jurnalistul braşovean Sebastian Dan drept Ambasadorul VET al României, el fiind un model de viaţă în ceea ce priveşte îmbunătăţirea talentelor şi abilităţilor sale profesionale.

S-a născut în oraşul Sinaia, în data de 6 februarie 1970. A absolvit Liceul „Aurel Vlaicu” din Breaza şi Facultatea de Mecanică din cadrul Universităţii Transilvania Braşov. În contextul prăbuşirii industriei braşovene, a fost nevoit să se angajeze ca reporter la un săptămânal braşovean, ulterior ajungând redactor şef la două dintre cotidianele locale. Din 2004 a fost corespondent la „Adevărul”.

Mai mult, de doi ani, el a îmbrăţişat şi cariera de bucătar, fiind chef în două asociaţii - una de amatori - Guerrilla Cooking şi celaltă profesională - Asociaţia Culturală Euro Est Alternativ, care promovează tradiţiile culinare româneşti.

„În prezent, România îşi modernizează programa şcolară în direcţia învăţării bazate pe competenţe. Însă trebuie menţionat faptul că părăsirea timpurie a şcolii a continuat să crească în 2015, conform datelor Eurostat, şi are a treia cea mai ridicată valoare din UE. O altă problemă care se menţine este aceea că elevii din mediul rural, din familiile sărace şi romii, în special, sunt expuşi riscului de abandon şcolar şi de sărăcie educaţională. Pe de altă parte, este de aşteptat ca participarea la învăţământul preşcolar să crească în urma introducerii tichetului social pentru copiii din familiile sărace.

În privinţa ponderii absolvenţilor de studii superioare, aceasta a crescut, astfel încât aceasta este în prezent foarte aproape de obiectivul naţional, dar este în continuare una dintre cele mai scăzute din UE, iar asigurarea relevanţei învăţământului superior pentru piaţa muncii este o provocare. Poate cea mai gravă problemă este aceea că programele de studii şi calificările pentru educaţia şi formarea profesională nu sunt adaptate suficient la nevoile pieţei forţei de muncă, iar participarea adulţilor la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii este cea mai scăzută din UE. Avem de a face cu o fractură între oferta pe piaţa muncii dată de procesul educaţional şi nevoia de forţă de muncă. Tot mai mutle companii străine care vin şi investesc în România se plâng că nu au forţă de muncă calificată. Nu în ultimul rând, deşi s-au înregistrat unele îmbunătăţiri, cheltuielile publice destinate educaţiei continuă să fie foarte scăzute”, spune Sebastian Dan.

Investiţiile în educaţie

În 2014, cheltuielile administraţiei publice din România pentru educaţie (3% din PIB) au rămas cele mai scăzute din UE şi cu mult sub media UE (4,9 %)1. Datele la nivel naţional arată o îmbunătăţire a alocaţiilor bugetare în 2015 şi 2016, dar rămân sub pragul de 6% din PIB stabilit de Legea Învăţământului 1/2011.

Fondurile structurale şi de investiţii europene oferă sprijin pentru investiţii în educaţie, dar sinergiile rămân insuficient explorate şi depind de capacitatea limitată a administraţiei publice de a accesa şi a gestiona fondurile.

Populaţia şcolară este în scădere ca urmare a tendinţelor demografice. În 2015-2016, numărul total de elevi şi studenţi a scăzut cu 2,4% faţă de anul şcolar precedent, la 3,64 milioane. Cea mai mare reducere a fost înregistrată în învăţământul secundar superior (în licee, cu excepţia şcolilor profesionale) şi în învăţământul preşcolar. Din cei 1,7 milioane de elevi din învăţământul primar şi gimnazial, 46 % erau înscrişi în şcoli din mediul rural.

Ratele de ocupare profesională în funcţie de nivelul de studii promovat (25-64 de ani) prezintă o imagine mixtă. În timp ce rata de ocupare a celor cu studii este mai mare decât media UE (86,9% faţă de 84,1 % în 2015), rata de ocupare pentru absolvenţii de învăţământ secundar superior şi învăţământ postsecundar neuniversitar este sub media UE (69,7% faţă de 73,9% în 2015.) Pentru cei care au absolvit cel mult învăţământul gimnazial, rata a scăzut la 53,7 % şi este în prezent în jurul mediei UE. Cu toate acestea, această cifră include o parte semnificativă a persoanelor ocupate în agricultura de (semi-)subzistenţă.

Comisia Europeană dă un nou impuls nevoii de sensibilizare a tinerilor şi părinţilor

Urmărind competenţele profesionale, oricine poate obţine locuri de muncă de calitate, pot avea cariere atractive şi provocatoare, precum şi oportunităţi de perfecţionare continuă şi recalificare. Comisia Europeană a invitat toate părţile interesate să ia parte: furnizorii de elevi, părinţi, companii, organizaţii de afaceri, parteneri sociali, de educaţie şi formare, organizaţii de învăţare pentru adulţi, cercetători, consilieri de carieră, autorităţile publice şi societatea în general.

În conformitate cu agenda pentru noi competenţe pentru Europa, Comisia Europeană a dat un nou impuls nevoii de sensibilizare a tinerilor, a părinţilor şi a tuturor persoanelor care învaţă că VET poate fi la fel de atractiv ca o cariera, că este o cale tradiţională de învăţare de la şcoală secundară până la universitate.

Prin Săptămâna Europeană a Competenţelor Profesionale, Comisia Europeană pune în prim-plan profesional ca o opţiune care oferă locuri de muncă de bună calitate, salariu, şi progresia în viaţa profesională. Comisia a încurajat părţile interesate din Europa să organizeze evenimente şi activităţi, cum ar fi Zilele porţilor deschise, promovarea programelor de educaţie şi formare profesională de succes sau a altor activităţi de sensibilizare pe parcursul acestei perioade.

Câţi tineri sunt înscrişi în programele VET?

În Uniunea Europeană, în 2014, au existat 13.388.000 de studenţi IFP (54% din numărul total de studenţi) în învăţământul secundar superior (10.553.000, respectiv  48%), programe post-secundar non-terţiar (1.448.000, sau 91%) şi programe terţiare de scurtă durată (1.387.000, adică 100%).

În timp ce elevii VET din învăţământul secundar superior sunt distribuiţi în mod proporţional între statele membre, trei sferturi dintre studenţi în programele post-secundar non-terţiar sunt concentrate în trei ţări, cu circa 0,7 milioane de euro în Germania, 0,3 milioane în Polonia şi 0,1 milioane în România. Concentrarea este, de asemenea, foarte puternică în programe de învăţământ universitar de scurtă durată, în cazul în care 84% dintre studenţi sunt în Franţa (0,5 milioane), Spania (0,4 milioane) şi Marea Britanie (0,3 milioane).

Câţi tineri participă la ucenicie sau alte forme de învăţare bazate pe muncă?

Sistemele variază de Ucenicia între statele membre, dar acestea au în comun faptul că ele combină în mod formal şi de formare alternativă bazată pe companie cu educaţia bazată pe şcoală şi să conducă la o calificare recunoscută la nivel naţional, la finalizarea cu succes. În 2014, la nivelul secundar superior, toţi elevii VET din Letonia şi Danemarca, au fost în programe în care mediul bazată pe muncă reprezintă mai mult de un sfert din curriculum. Cota-parte a fost de aproximativ 90% în Ungaria şi Germania, şi aproximativ 50% în Marea Britanie şi Austria, cu toate celelalte ţări bine de mai jos. Datele au fost lipsesc cu toate acestea sau care nu se aplică pentru mai multe ţări. 

Cu toate că criza financiară din 2008 a lăsat amprenta, încă 70% dintre tinerii cu o calificare VET găsi un loc de muncă în termen de trei ani, după obţinerea calificării lor. Situaţia variază totuşi între ţări, cu o treime dintre ele peste 80%, şi doar câteva sub 50%.

În majoritatea ţărilor, cifra se compară favorabil cu tinerii absolvenţi din căile de educaţie generală (media UE 61%).