Proiectul unic al unei românce care împleteşte cu croşeta. Ce presupune acţiunea „Marea pătrăţeală“

O braşoveancă şi-a făcut un scop în viaţă din a colora şi a înveseli lumea cu obiectele pe care ea le creează cu croşeta. Gabriela Bularca, după ce a absolvit Universitatea „George Bariţiu“, s-a dedicat pasiunii sale pe care o are de la vârsta de 12 ani.

Ce o „rupe” de cotidian? Realizarea de jucării vesele, simpatice, pline de viaţă, cu nume alese pe măsură şi cu poveşti drăguţe.

„În clasa a cincea, la Şcoala Generală nr. 3 din Braşov, am luat contact pentru prima oară cu o croşeta. Sub îndrumarea doamnei profesoare de lucru manual am început să învăţ primele modele croşetate. În acest fel, am prins drag de croşetă, căutând să învăţ cât mai multe modele, să lucrez cât mai uniform. Am început să croşetez o mulţime de articole vestimentare pentru mine şi pentru cei dragi”, îşi începe povestea Gabriela Bularca.

Acum, este membră a Asociaţiei Creatorilor de Artă Tradiţională şi Contemporană din Braşov şi a Breslei Meşteşugarilor din Transilvania. Din copilărie  şi până în prezent, nu a abandonat croşeta decât pentru scurte perioade de timp, dar de fiecare dată se întorcea la ea şi căuta noi modele de lucru. În martie 2014 a descoperit că se pot realiza jucării croşetate, şi astfel a îmbinat cele doua mari pasiuni ale ei: jucăriile şi croşetatul.

La Braşov se va sărbători pentru prima oară în această parte de lume Ziua Internaţionala a Croşetatului

De doi ani, Gabrile Bularca ţine ateliere de croşetat prin tot oraşul si nu numai, chiar şi în împrejurimi, unde a fost chemată să ţină astfel de cursuri

„Îmi doresc mult ca acest vechi meşteşug să nu se piardă, să rămână în continuare la copii, ei fiind aceia care îl pot duce mai departe, pentru unii ca relaxare, pentru alţii, de ce nu, ca mod de viaţă. Afland că există o zi internaţională a croşetatului, m-am gândit simplu «de ce nu şi la noi?» şi am pornit la drum”, îşi dezvăluie planurile de viitor artista braşoveancă.

Nu a avut un plan iniţial: tot ce şi-a propus a fost să popularizeze acest meşteşug. Şi cum poţi face cunoscut ceva frumos decât tot prin copii? Astfel a reuşit să adune la această oră câteva materiale de lucru, care se vor constitui în pachete „starter kit în croşetat”, pachete ce se vor oferi în cadrul evenimentelor unde copiii se vor înscrie la ateliere şi care au înclinaţii spre croşetat.

Pachetele vor contine câte o croşetă, o bobină din fir acrilic uşor de lucrat, un îndrumar tipărit cu câteva idei de start şi alte surprize pe care cei mici le vor găsi în aceste pungi.

Etapele sărbătoririi Zilei Internaţionale a Croşetatului

„Vom realiza o păturică uriaşă, din pătrăţele croşetate de foartă multă lume din ţară şi nu numai. Am primit zilele trecute astfel de pătrăţele tocmai din Dubai. Pătrăţelele au latura de 14 centimetri, iar asamblarea va avea loc la Centrul Cultural Reduta. Prima astfel de acţiune a avut loc în cadrul unui frumos târg al iei, organizat de Galeria Mică. Vor mai avea loc astfel de întâlniri până definitivăm păturica. Aceasta va fi expusă la intrarea din Reduta începând cu luna august. Acţiunea am numit-o «Marea pătrăţeală». Păturica va avea ataşată o etichetă cu numele tuturor voluntarilor”, precizează Gabriela Bularca.

În 9 septembrie, la unul dinter mall-urile din Braşov, se va desfasura prima etapă în care se vor oferi pachetele de croşetat, a borcănaşelor surpriză şi se vor realiza ateliere de croşetat. Tot aici se va desfăşura un târg al croşetăreselor. În 10-11 septembrie, la Centrul Cultural Reduta, se va desfăşura Târgul artizanilor şi al articolelor croşetate. În cadrul târgului va exista o expoziţie de ustensile pentru croşetat şi multe ateliere. Şi aici vor fi oferite pachete cu croşete şi fire.

În 12 septembrie, la Coresi Mall, vor exista ateliere, se vor oferi gratuit pachetele promoţionale şi va fi prezentată echipa care a organizat evenimentul şi produsele lor. În această zi va fi  prezentată şi acea paturică multicoloră, pe care organizatorii vor să o aducă la o dimensiune de zece metri pătraţi. Păturica va fi scoasă la licitaţie, iar banii obţinuţi vor fi donaţi secţiei de oncologie de la Spitalul Judeţean Braşov.

„Alături de mine am o echipă de tinere talentate, care au mâini de aur. Echipa este compusă din Simona Gheorghe, Alina Strat şi Anda Dudău. Sunt fete tinere, pe care mă bucur că am şansa să le îndrum. Tot alături de mine, dar cu multă experienţă în spate am multe croşetărese din Braşov, cărora le mulţumesc, dar ar trebui să fac o listă foarte lungă”, spune Gabriela Bularca.

Ziua Internationala a Crosetatului s-a sărbătorit pentru prima oară în 12 septembrie 2007. La 9 ani distanţă va fi sărbătorită şi în România, la Braşov.

Scurt istoric al croşetatului

Croşetarea este un meşteşug vechi tradiţional. Împletitul cu cârligul (croşeta) era cunoscut înca din vechime. Cele mai vechi pânze realizate cu acest procedeu au fost probabil plasele de prins peşte.

Cârligul era la început din os, în timp apărând si carligul de fier, ajungând apoi la forma de croşetă pe care o cunoaştem acum.

Croşetatul a înfrumuseţat articolele ţesute încă din cele mai vechi timpuri. În epoca medievală, croşetarea devenise o îndeletnicire în atelierele mănăstireşti. În arta populară împletitură fină cu găurele lucrată cu croşeta de mâna meşterilor este folosită pentru împodobirea pieselor de port popular şi a ţesăturilor de interior. Astfel, împletitura numită „dantelă” o găsim la marginea basmalelor, a cămăşilor femeieşti şi bărbăteşti.

Termenul de a croşeta, aşa cum se pronunţă acum, vine din franceză, însă a fost preluat în multe limbi fără a se schimba prea mult.

„Am căutat mereu să aflu istoria croşetatului pe meleagurile noastre şi nu numai, istoria croşetelor şi istoria jucăriilor croşetate. Croşeta era denumită igliţă, în unele părţi ale ţării noastre încă este utilizat acest termen. Însă igliţa din vechime, asa cum au prins-o bunicile noastre, avea cârligul uşor înclinat, se lucra în altă manieră cu ea”, ne spune Gabriela Bularca.

O istorie scrisă a croşetatului nu există la această dată, cel puţin în România, şi nici nu se poate preciza cu exactitate când acest meşteşug a pătruns în Transilvania, însă izvoare nescrise spun că arta lucrului cu cârlig ar fi fost adusă de saşi şi maghiari în această parte de ţară.

Primele tipare scrise au apărut în Franţa pe la 1800. Prin tipar înţelegem transcrierea pe hârtie a tuturor paşilor necesari realizării unui model.