Procurorii braşoveni critică legile justiţiei. Ei susţin că acestea oferă mai multe drepturi inculpaţilor în defavoarea părţilor vătămate

Legile Justiţiei au stârnit dispute în Parlament. FOTOArhivă.

Procurorii braşoveni au emis un comunicat de presă prin care crititică legile justiţiei şi spun că acestea se votează prea repede, netransparent şi că noile normative oferă drepturi suplimentare inculpaţilor în detrimental părţilor vătămate.

Procurorii braşoveni critică legile justiţiei şi mai ales maniera rapidă în care se trece la adoptarea lor. Ei sunt de părere că astfel de legi trebuie dezbătute pe larg şi nu netransparent aşa cum se întâmplă acum.

„Procurorii exprima îngrijorarea profundă faţă de maniera accelerată şi netransparentă în care se organizează dezbateri atât asupra legilor privind organizarea sistemului judiciar, statutul magistratului şi organizarea CSM, dar şi asupra Codului de procedură penală, fără ca (de principiu) prevederile propuse să fie fundamentate la nivel practic şi fără o analiză atentă a implicaţiilor asupra sistemului normativ.

Ca parte a sistemului judiciar, procurorii au datoria să apere interesele generale ale societăţii, rolul lor principal fiind legat de exercitarea acţiunii penale în cazul săvârşirii de infracţiuni. Instrumentele necesare strângerii probelor trebuie să se menţină eficiente, pentru descoperirea infracţiunilor, pentru a da relevanţă principiului aflării adevărului şi rolului activ, nu doar pentru a interveni - procurorii sau organele de cercetare penală - când posibilităţile de strângere a probelor au fost compromise. Administrarea probelor ţine cont, în primul rând, de interesul social vătămat, care poate privi o persoană fizică ori o persoană juridică şi de obligaţiile pozitive izvorâte din art. 2, 3 şi 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în sensul că statul trebuie să facă anchete efective de natură să ducă la trimiterea în judecată şi pedepsirea persoanelor care comit infracţiuni care afectează dreptul la viaţă, integritatea fizică a persoanelor, viaţa sexuală etc (e.g. hotărârea CEDO din 15 martie 2016 dată în cauza M.G.C. împotriva României, cererea nr. 61495/11).“, se arată în comunicatul procurorilor.

Mai multe drepturi pentru infractori

Procuririi atrag atenţia că noile legi dau mai multe drepturi inculpaţilor în detrimental părţilor vătămate, fapt care nu ar trebui să se întâmple într-un stat de drept. De asemenea procurorii solicit intervenţia Acovatului Poporului. „Din ansamblul modificărilor propuse se desprinde concluzia că orientarea este în sensul dilatării sferei drepturilor acordate persoanelor inculpate, în detrimentul păstrării efective a garanţiilor procesuale acordate persoanelor vătămate. Practic, intervine o răsturnare a valorilor specifice unui stat de drept, fiind sacrificat interesul general al societăţii în favoarea unui interes de grup.

Adoptarea unor legi prin care se restrânge sfera mijloacelor de probă (ex. înregistrările audio video publice) este de natură să afecteze grav cooperarea internaţională în materie penală dintre România şi alte state câtă vreme în astfel de situaţii se aplică Codul de procedură penală român (Legea[1] nr.302/2004, republicată, privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală) şi se poate astfel ajunge la situaţia în care nu vom putea da curs unor comisii rogatorii internaţionale.

Ne exprimăm convingerea că Avocatul Poporului va acţiona, conform prerogativelor sale, pentru a semnala afectarea echilibrului constituţional de posibile acte normative care ar conţine prevederi în această direcţie.

De asemenea, în cadrul cooperării cu Procurorii Generali din Statele Membre ale Uniunii Europene ori în cadrul organismelor Consiliului Europei, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are canalele necesare pentru a pune în discuţie evoluţiile îngrijorătoare care privesc organele de urmărire penală şi activitatea acestora“, se mai arată în comunictul procurorilor.