Metoda extrem de ingenioasă prin care sunt protejate obiectele de patrimoniu din muzee
0O metodă ingenioasă, prin care obiectele sunt introduse în mediu fără oxigen, ajută ca obiectele din muzee să fie protejate fără un efort deosebit și fără ca acestea să fie deteriorate în vreun fel.
O expoziție inedită poate fi vizitată la Muzeul Civilizației Urbane din Brașov. Muzeografii s-au gândit ca și publicul larg să poată vedea ce înseamnă protejarea modernă a patrimoniului unui muzeu sau a unei colecții private.
„Protejând patrimoniul celorlalți” este expoziția la care vizitatorii pot vedea obiecte extrem de diverse, din colecții care provin din domenii la fel de eterogene, însă toate sunt protejate prin aceeași metodă.
„Prin această metodă sunt protejate obiectele din materiale organice. Și aici vorbim de obiecte textile, din lemn sau, tot așa, obiecte de natură organică pe suport papetar: documente, hărți, carte veche, obiecte din piele. Toate aceste obiecte care sunt de natură organică pot fi supuse metodei de anoxie, care înseamnă, de fapt, privarea de oxigen”, a explicat directorul Muzeului de Etnografie Brașov, Alexandru Stănescu.
Insecte, carii și ciuperci, ținute la distanță printr-o metodă simplă
Metoda, folosită la multe dintre marile muzee ale lumii, este una care a plecat de la o idee extrem de simplă: cum toate organismele au nevoie de oxigen, iar aerul este format din aproape 80% azot și 20% oxigen, se înlocuiește oxigenul cu azot.
„Carii, insectele și foarte multe tipuri de mucegaiuri – aproape toate – de ciuperci, de funghi care trăiesc în atmosferă sau pe pământ, în tot felul de locuri, în depozite pot fi stârpiți foarte simplu, prin privarea de oxigen, fără de care nu trăiește niciun organism, deoarece nu se produce ardere. De aceasta vorbim despre o metodă extrem de curată și ecologică, pentru că nu se lucrează cu substanțe toxice, nu se lucrează prin metode mecanice”, a mai precizat Alexandru Stănescu.
În plus, azotul este foarte ușor de obținut și nu este necesar decât ca obiectele să fie depozitate într-un spațiu în care nu pătrunde aer, dar se introduce azot suplimentar până când proporția acestuia în aer depășește 99%. La final, nu este nevoie de o refacere a obiectelor. Acestea sunt scoase din incintă și sunt lipsite de microorganismele care le dăunau.
Pentru o cât mai bună protejare, obiectele trebuie să nu mai stea după aceea în mediul care le-a dăunat înainte de „curățare”. Proiectul inițiat de Muzeul de Etnografie este finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și se derulează în mai multe muzee din țară.
Se încarcă comentariile...
