Ghidul de bune practici din Germania care bate legile din România, chiar la ele acasă
0Protecția Copilului Brașov trimite o familie în Germania ca să adopte un copil din România. Decizia este justificată printr-un ghid de bune practici din Germania, deși legea din România spune altceva.

Un ghid de bune practici din Germania bate legea din România, pentru o instituție de stat din Brașov! Mai exact, Protecția Copilului Brașov invocă ghidul atunci când trimite o familie de români să adopte internațional un copil din România.
Familia Russu a plecat în Germania în urmă cu mai mulți ani. Cei doi soți muncesc și stau în chirie în Germania, însă, anul trecut, și-au cumpărat un apartament, acasă, la Brașov. Cel mai mult spun că își doresc să poată ajuta un copil din România, însă visul lor pare extrem de dificil de realizat.
În iunie 2022, cei doi soți au venit acasă, la Brașov, pentru a sta cel puțin 6 luni în România, așa cum spune legea în cazul românilor stabiliți în străinătate, care vor să adopte un copil din țara natală. Patronul din Germania i-a înțeles și soții lucrează de la distanță, de 11 luni.
De atunci, au urmat cursurile în vederea obținerii atestatului de familie adoptatoare, la Asociația Catharsis, împreună cu alte familii. Toate celelalte familii au obținut atestatul, însă familiei Russu nu i-a fost eliberat de către DGASPC Brașov.
În locul legii din România, trimitere la un ghid din Germania
Familia a depus contestație, iar răspunsul instituției brașovene i-a lăsat fără cuvinte pe soții Russu.
„Ca urmare a contestației înregistrată (sic!) la sediul instituției noastre, cu nr. 6/35816 din 03.04.2023, vă comunicăm faptul că, în conformitate cu răspunsul primit de la serviciul de specialitate, cu nr.6/36536/RI20/1075, întreaga documentatie a fost trimisă spre analiză și suport metodologic la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție. În conformitate cu răspunsul primit, ANPDCA apreciază că, potrivit Raportului final de evaluare al familiei, soții Martin Russu Luana și Russu Alexandru Mircea se află pe teritoriul României pentru perioada derulării adoptiei interne, ulterior urmând să plece în Germania, unde soții locuiesc împreună din anul 2011, își desfășoară activitatea profesională și au stabilită reședința obișnuită. În această situație sunt întrunite condițiile pentru procedura adopției internaționale”, a transmis DGASPC Brașov.
Adopția internațională presupune ca familia să se întoarcă în Germania, să locuiască pe teritoriul acestei țări 6 luni, după care să reia demersurile în Germania. Să adopte din altă țară necesită mai mult timp și cei care fac adopții internaționale pot vedea doar copiii care nu au fost adoptați în România timp de cel puțin 12 luni din momentul în care au fost declarați adoptabili.
Însă, potrivit Legii 273/2004, art. 60, adopția internațională poate fi făcută fie de rudele până la gradul al IV-lea ale copilului, fie în cazul în care unul din soți este și cetățean român, fie de soțul părintelui firesc al copilului.
Legea pe care se bazează activitatea DGASPC definește clar „reședința obișnuită”
După ce a consultat un ghid de bune practici din Germania, „Serviciul de specialitate din cadrul DGASPC Brașov, în documentația realizată își menține punctul de vedere cu privire la faptul că reședința obișnuită a familiei este în Germania”.
Pentru aceasta, DGASPC Brașov solicită familiei Russu să respecte Convenția de la Haga (chiar dacă, de fapt, trimiterea este greșită, deoarece Convenția face referire la alt gen de cazuri), un act semnat de România, dar pe care țara noastră nu îl respectă.
Ce nu a consultat, însă, DGASPC Brașov este chiar legea pentru care există această instituție, Legea adopției, adică Legea 273/2004, care, la articolul 3, spune că „prin reşedinţă obişnuită în România a adoptatorului/familiei adoptatoare se înţelege situaţia: a) cetăţenilor români sau cetăţenilor români cu multiplă cetăţenie, după caz, care au domiciliul în România, care au locuit efectiv şi continuu pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de atestare”.
Cum familia are domiciliul în România și a locuit efectiv și continuu pe teritoriul României din iunie, anul trecut, până acum, adică 11 luni, rezultă, potrivit legii din România, că are reședința obișnuită în țara noastră și poate face adopție internă.
Protecția Copilului, contrazisă de Autoritatea Națională în domeniu
De altfel, Azota Popescu a oferit mai multe exemple de familii de români care locuiesc în străinătate și au urmat aceeași cale, fără să existe vreo problemă.
Problema descoperită de Protecția Copilului Brașov a fost că întâmpină dificultăți în monitorizarea copiilor adoptați care pleacă în străinătate, în speță, în Germania. Numai că ANPDCA a transmis un răspuns foarte clar Asociației Catharsis cu privire la această problemă și anume că monitorizarea acestor copii se face de către entități din țara respectivă și rapoartele trebuie să fie traduse în română de un traducător autorizat.
Familia este supărată și pentru că nu primește un răspuns de la DGASPC Brașov că i se refuză eliberarea atestatului. Instituția îi sfătuiește să se adreseze ANPDCA și să meargă în Germania pentru adopție internațională, astfel că soții Russu nu au ce contesta în instanță.
Cei doi spun, însă, că s-au gândit să facă o plângere penală pentru abuz în serviciu, deoarece, prin lipsa unui răspuns, li se încalcă dreptul de a merge în justiție să își caute dreptatea.
Nimeni nu este obligat să rămână în țară după ce adoptă!
Mai mult, familia spune că va pleca sau nu în Germania în funcție de necesitățile copilului. Dacă acesta va avea nevoie să rămână în țară și să păstreze relațiile cu colegii de școală, decizia va fi să rămână. Dacă ar avea probleme medicale care nu se pot rezolva în țară, ar pleca în Germania.
Atitudinea angajaților de la Protecția Copilului i-a deranjat cel mai mult. „Noi nu am zis că vom pleca. Cerem doar eliberarea atestatului, iar ei își pun problema că nu ar putea monitoriza copilul. Din păcate, nu a fost nici cea mai mică încercare de a găsi soluții, nici măcar nu s-au interesat ce avem de gând. Mai mult, ne-au oferit date care s-au dovedit false”, spun soții Russu.
Iar, în ce privește plecarea familiei, după ce ar adopta un copil, răspunsul ANPDCA este cât se poate de răspicat: „Nu este nimeni obligat să rămână în țară timp de doi ani după ce a fost încuviințată adopția internă”!