Expoziţii, ateliere şi un catalog cu cele mai vândute icoane pe sticlă din România

Muzeograful Cristina Tănase s-a ocupat de catalogul cu icoane pe sticlă FOTO Ioan Buciumar

O expoziţie la Baia Mare şi alta la Braşov, câte două ateliere în cele două oraşe şi un catalog cu icoane pe sticlă din Şcheii Braşovului au însemnat proiectul Muzeului de Etnografie Braşov.

Muzeul de Etnografie Braşov a derulat proiectul „Patrimoniul cultural iconografic din Şchei – expoziţie naţională”. 

Publicul din Braşov şi Baia Mare a avut ocazia să cunoască mai bine icoanele pictate pe dosul sticlei din Şcheii Braşovului. 

„Proiectul a avut atât activităţi dedicate publicului larg – şi, aici, mă refer la expoziţii – o expoziţie la Baia Mare, dedicată icoanelor din Şcheii Braşovului şi o expoziţie dedicată rezultatelor atelierelor care au fost în cadrul proiectului şi această expoziţie a avut loc la Braşov. Am avut  patru workshopuri, două la Baia Mare şi două la Braşov”, a precizat Alexandru Stănescu, directorul Muzeului de Etnografie Braşov. 

Una din cele mai interesante realizări ale proiectului este catalogul „Icoane pe sticlă din Şcheii Braşovului”, realizat de muzeograful Cristina Tănase. 

„Prin acest catalog ne-am propus în primul rând valorificarea colecţiei de icoane pe sticlă a Muzeului de Etnografie Braşov. Acesta a fost primul scop al nostru prin tipărirea acestui catalog. El conţine icoane care au fost etalate în expoziţia de la Muzeul de Etnografie din Baia Mare. Este vorba de icoane pe sticlă provenite din centrul de iconari din Şcheii Braşovului”, a declarat muzeograful Cristina Tănase. 

Icoanele pe sticlă pictate la Braşov sunt cele mai vândute în România şi Ungaria. „Icoanele din Şcheii Braşovului au păstrat în mare măsură tematica şi izvodul şi chiar iconografia vechii şcoli de la Nicula, adică sunt mult mai conservatoare faţă de restul centrelor de iconari care au avut la un moment dat o evoluţie care s-a îndepărtat de la vechile modele”, a mai spus istoricul Alexandru Stănescu. 

Finanţarea proiectului a venit de la Consiliul Judeţean Braşov şi o cofinanţare de la Fondul Cultural Naţional. La proiect au participat Muzeul de Etnografie Braşov, Muzeul de Etnografie Baia Mare, Muzeul Valer Literat Făgăraş şi Muzeul Primei Şcoli Româneşti al Bisericii Sfântul Nicolae din Şcheii Braşovului. 

Vă mai recomandăm:

Adolescenţii răspund şi ei în faţa legii. De la ce vârstă se întâmplă şi care sunt cele mai frecvente infracţiuni pentru care sunt condamnaţi

La Braşov e deja iarnă. Imagini de basm din staţiunile montane. Oamenii din Fundata: Ninge ca-n poveşti VIDEO