Cât de prietenos este Brașovul cu persoanele cu dizabilități. Clădirile istorice, punctul vulnerabil
0Instituțiile brașovene încearcă să le ofere persoanelor cu dizabilități un acces cât mai facil, dar nu reușesc întotdeauna. O mare problemă o reprezintă clădirile istorice, care nu pot fi modificate.
Gradul de civilizație al unui popor se vede și din modul în care se comport cu minoritățile. Fie că este vorba despre persoane care vorbesc o altă limbă decât majoritarii, fie că au altă religie, orientare sexuală sau dizabilități, felul în care majoritatea îi ajută să se integreze denotă cât de avansată este acea civilizație.
În România comunistă se dorea crearea unui om nou. De fapt, se dorea ca toți să fim aproape identici, motiv pentru care nu se vorbea prea mult despre minorități. Chiar dacă unele persoane din aceste minorități au făcut parte din majoritate, dar au ajuns diferiți, cum este cazul celor care au suferit accidente care au rămas cu urmări grave pentru restul vieții.
Brașovul are pretenția că este un oraș civilizat, printre cele mai civilizate din țară. Cele mai multe instituții publice au rampe de acces pentru brașovenii în fotoliu rulant, cum este cazul Primăriei, Consiliului Județean, sediului ANAF. Altele, deși legea o cere, nu au arătat un interes prea mare în acest sens.
Cele mai mari probleme le au clădirile istorice
Problemele cele mai mari apar, însă, atunci când vine vorba de clădirile monunment istoric. Multe instituții de cultură își desfășoară activitatea în astfel de clădiri, iar legiuitorul din țara noastră nu a oferit o soluție în aceste situații, astfel că managerii sunt cei care trebuie să găsească soluții.
Unii directori le-au găsit, fără să afecteze structura clădirilor în care funcționează instituțiile. Este cazul Muzeului de Etnografie, care a achiziționat un elevator cu șenile, pentru transportul pe scări în cazul persoanelor care se deplasează cu ajutorul unui fotoliu rulant. De asemenea, aici s-au realizat lucrări prin care s-a modificat grupul sanitar și s-a adaptat spațiul, după cum a precizat muzeograful Alina Mandai.
Aceeași instituție mai are un muzeu în municipiul Brașov. La Muzeul Civilizației Urbane, însă, lucrurile se complică. Acesta este situat într-o clădire monument istoric, clasată în categoria A, de importanță națională și internațională, iar orice lucrare de reamenajare, reorganizare a spațiilor intră sub incidența reglementărilor legale în vigoare. Modificările trebuie făcute astfel încât să se asigure integritatea monumentului. S-au făcut demersuri, totuși, pentru montarea unui ascensor.
Lift de 100.000 de lei
Aceeași soluție a ales-o și directorul Muzeului Casa Mureșenilor, Valer Rus. În această toamnă urmează să sosească din Italia un ascensor care a costat 100.000 de lei.
„În cazul monumentelor istorice sunt foarte, foarte puține soluții la îndemână. În cazul nostru, vom amplasa o rampă automatizată pe o scară care se află în curtea interioară de la clădirea din Piața Sfatului, astfel încât să nu afectăm exteriorul clădirii monument istoric”, a explicat Valer Rus.
Și instituția pe care o conduce mai are încă un muzeu în oraș, Casa Memorială Ștefan Baciu, însă pentru că vorbim despre o clădire situate pe un deal, lucrurile sunt mult mai simple: se vor amplasa rampe, ușor de realizat pe terenul înclinat.
Primăria, ușor accesibilă
După Revoluție, Primăria Brașov a arătat un interes destul de ridicat pentru favorizarea accesului persoanelor cu dizabilități atât la birourile instituției, cât și în mijloacele de transport în comun din oraș.
„În clădirea Primăriei există un sistem care le asigură accesul atât în Primărie, cât și la Casa Căsătoriilor. La trecerile de pietoni, bordurile sunt coborâte, astfel încât să se poată deplasa în condiții optime cu căruciorul. Iar mijloacele de transport în comun sunt prevăzute cu sistem de coborâre a înălțimii a autobuzului, plus o rampă”, a explicat Sorin Toarcea, purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov.
Greu de pe locul de parcare până pe trotuar
Persoanele cu dizabilități din oraș spun că mai sunt multe de făcut. Chiar și numărul locurilor de parcare special ear putea fi mai mare, iar, acolo unde există, acestea nu respect întotdeauna până la capăt reglementările și creează dificultăți beneficiarilor.
„Am numărat fiecare loc de parcare din jurul Primăriei, din jurul Parcului Titulescu, până în Livada Poștei. Sunt 646 de locuri de parcare, din care doar 9 special amenajate. Ar trebui să existe cel puțin 25 de locuri special amenajate. Ar trebui să fie și un loc special care să-mi permită accesul din locul de parcare spre trotuar. Acum trebuie să mă deplasez pe stradă până la trecerea de pietoni, ca să pot ajunge pe trotuar”, a declarat Ciprian Lupu, președintele Asociației Club Sportiv Fii Independent și campion national la raliu.
La o populație de aproximativ 250.000 de locuitori, Brașovul are înregistrate aproximativ 9.000 de persoane cu dizabilități care sunt, cel puțin teoretic, beneficiare ale acestor facilități create de autorități.
Se încarcă comentariile...
