Cascadorul artist care a colaborat cu marele regizor Costa-Gavras şi a fost prietenul de-o viaţă al lui Szabi Cseh

Publicat: 14.08.2021 12:05

Ultima actualizare: 02.08.2022 11:23

Eugen Moga (stânga) este cascador, scriitor şi artist FOTO Ioan Buciumar

O viaţă împărţită între cascadorie şi artă, în care ambele i-au adus satisfacţii. Aşa poate fi caracterizată în doar câteva cuvinte viaţa braşoveanului Eugen Moga.

Eugen Moga este cunoscut de toţi şcheienii ca artistul şi sportivul cartierului. În tinereţe, acesta a făcut sport şi a fost cascador în mai multe filme şi chiar piese de teatru. Braşoveanul este unul dintre puţinele cazuri care au mers pe două fronturi întreaga viaţă. Tot din tinereţe, Eugen Moga a strâns date despre obiceiurile din Şcheii Braşovului şi le-a publicat. Pentru că îşi dorea foarte mult să şi ilustreze obiceiurile despre care a scris, a început să facă schiţe, talentat fiind şi în acest domeniu. Astfel, cariera de cascador şi cea de artist au mers împreună timp de o viaţă.

„Eu am terminat Facultatea de Biologie, am făcut şi Şcoala de Artă, clasa de Grafică şi clasa de Sculptură, în 1971, am făcut şi secţia Gimnastică la Şcoala Sportivă de Elevi. Acestea au fost în perioada studiilor. Pe urmă am avut un atestat de acrobat, am fost arbitru internaţional de karate – în 1978 şi 1979 am fost la primele campionate de karate. Pe atunci, noi făceam shotokan, dar acum văd că sunt o grămadă de stiluri, dar cert este că noi am fost cei care am început cu karatele. Eu sunt profesor de înot, profesor de biologie, metodist la laborator, inspector la Comitetul de Cultură şi Artă şi regizor tehnic la Teatrul Muzical, acum Opera Braşov”, se prezintă braşoveanul.

Bărbatul şi-ar fi dorit să facă sport în momentul în care a terminat liceul, dar un mic accident i-a schimbat întreaga viaţă. ”Am dat la ICEF – la Cultură Fizică şi Sport – dar, în urma unui mic accident nu am mai putut continua şi am ales Biologia pentru că ştiam doar anatomie – materie necesară la ICEF – şi m-am reprofilat. N-am renunţat la sport, am făcut sport în continuare şi, după ce am terminat facultatea, mi-am luat atestatul de acrobat”, îşi aminteşte Eugen Moga.

Cascador de film şi teatru

Atestatul obţinut l-a ajutat să joace în mai multe filme şi piese de teatru. „În teatru, am avut rolul agentului din „Neîncredere în foişor” din 1967, am fost acrobat la Capra Neagră (celebrul restaurant din Poiana Braşov) în 1969, actor de comedie în 1986, consilier de lupte la „Galeria condamnaţilor”, în regia lui Jean Georgescu, şi în „Blestemului lui Mercutio”, în regia lui Claudiu Goga, la Teatrul Dramatic Braşov, cum se numea pe atunci Teatrul Sică Alexandrescu”, mai spune cascadorul artist.

Momente extrem de frumoase, alături de marile nume ale cinematografiei româneşti, le-a petrecut când a făcut cascadoriile pentru mai multe pelicule celebre. „Am avut câteva filme, între care „Columna”, în regia lui Mircea Drăgan, în 1968, „Castelul condamnaţilor”, cu Victor Rebengiuc, în regia lui Mihai Iacob, în 1969, în „Aripi de zăpadă” am fost soţul Rodicăi Bitănescu, în regia lui Adrian Petringenaru, în 1984, în „Cetatea ascunsă”, tot cu Adrian Petringenaru, în 1985. Am lucrat şi cu Sergiu Nicolaescu, cu care am avut o colaborare foarte bună”, a enumerat cascadorul filmele româneşti la care a participat.

Colaborare cu marele Costa Gavras

Pe lângă filmele româneşti, Eugen Moga a contribuit şi la realizarea unor coproducţii, la care au mai luat parte nume importante ale cinematografiei. „În anul 2000 am fost în „Tess”, o coproducţie româno-franceză, an în care am participat şi la o coproducţie româno-americană, „Elita”. Acesta a fost un an cu totul deosebit, deoarece am fost şi în „Martorul ocular”, cu Costa Gavras, regizor cu care m-am bucurat că am putut să lucrez”, a spus Eugen Moga.

Citește și: Un cascador a escaladat fără echipamente de siguranţă una dintre cele mai înalte clădiri din Europa

Prieten de o viaţă i-a fost Szabi Cseh, cu care a copilărit şi cu care a făcut multe cascadorii împreună. „Am copilărit cu Szabi Cseh aici, la Braşov, am făcut şcoala împreună, eu am făcut şcoala de cascadori aici, la Braşov, el a înfiinţat-o pe cea de la Bucureşti. cu el am lucrat cel mai bine, dar, bine, cu toţi cascadorii am colaborat. În ce îi priveşte pe actori, noi, fiind cascadori, ne întâlneam cu ei doar pe platoul de filmare, în rest ieşeam fiecare cu grupul lui”, a mai povestit cascadorul.

Ataşat de cartierul în care a crescut

Eugen Moga spune că a fost interesat dintotdeauna de cartierul Şchei şi astfel a ajuns să strângă foarte multe informaţii despre acest cartier al Braşovului, unul unic în peisajul marilor oraşe din România, în care tradiţiile s-au păstrat mai bine decât în multe sate din ţară. Informaţiile pe care le-a obţinut le-a strâns într-o carte, „De la Poarta Şchei în sus”, care, deşi e scrisă de peste 30 de ani, încă nu a apărut. Motivul este unul destul de simplu: cartea ar fi fost prea mare, astfel că a decis să o împartă în mai multe capitole, între care unele au fost publicate drept cărţi de sine stătătoare.

„Braşov, oraş de legendă” sau „Pe Tocile, graiul şcheian de la lepşitură la elocvenţă” sunt doar două dintre cărţile publicate. Acestea, pentru a fi citite cu mai multă plăcere, ar fi avut nevoie de ilustraţie, însă multe dintre fotografiile adunate de Moga erau cu drept de autor. Astfel, cascadorul, care avea în spate experienţa din facultate, când era nevoit să deseneze oase, muşchi şi multe alte părţi ale corpului uman, a desenat aceste fotografii şi a ilustrat cărţile pe care le-a publicat.

„Am scris şi „Ecouri din mine”, o carte scrisă către nimeni, „Agenda de vise”, „Lume sonată” şi mai multe cărţi şi am chiar şi volume de poezie, deci preocupările mele au fost foarte variate”, a mai arătat braşoveanul.

Premii pentru cărţi, desene şi cascadorie

Arta i-a adus numeroase premii. „Am luat Premiul I pentru afiş sportiv, acordat de Comitetul Olimpic în 1972 sau Premiul Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă la Festivalul Internaţional al Cineaştilor Amatori. A avut expoziţii foarte multe, chiar în străinătate, peste 20 de participări la expoziţii colective, în Spania, Portugalia, Belgia, Italia, Franţa, Elveţia, Canada, Statele Unite şi multe alte ţări. Nu a participat la niciuna din acestea, ci a trimis doar lucrările.

Citește și: A murit fostul gimnast Ioan Albu, unul dintre cascadorii lui Sergiu Nicolaescu

Eugen Moga a explicat de ce este atât de legat de cartierul Şchei. „Eu aici m-am născut, aici am copilărit şi oricine care a trăit în Şcheiul perioadei în care am trăit şi eu are o anumită stare sufletească. am încercat şi să las ceva în urma mea, deoarece există foarte multe materiale, dar niciunul nu este unitar, care să vorbească despre tot ce înseamnă viaţa din Şchei, am scos şi revista „Între Chetri”, cu care am ajuns la numărul 112. Aici este un material cules de mine, nu sunt autorul, dar l-am ilustrat şi cred că este foarte frumos şi foarte important”, a încheiat Eugen Moga.