Veteran în România, orologiul din Brăila umileşte ceasurile publice ale lui Oprescu
0Ridicat pe cheltuiala lui P. Naum Petru, în 1909, ceasul din Piaţa Traian veghează Brăila ca un „blajin domnitor". Simbol al Brăilei vechi şi noi, martor al prosperităţii şi decăderii celui mai mare port al României Mari, ceasul din Centrul Vechi a fost şi a rămas mândria brăilenilor. Atestat în 1909, orologiul din Centrul Vechi al oraşului Brăila n-a pierdut niciun minut de puţin peste un secol. În 1939, ceasul Brăilei val
Simbol al municipalităţii, mândria câtorva generaţii de brăileni, ceasul din Centrul Vechi uimeşte şi astăzi prin frumuseţe. Nu poţi vorbi despre Brăila, dacă nu ai văzut, măcar o dată-n viaţă, Ceasul, Statuia lui Traian, geamia transformată în biserică şi Fântâna în stil baroc. Nu este brăilean care să nu fi ales drept loc de promenadă parcul străjuit de ceasul ridicat, în 1909, pe cheltuiala lui P. Naum Petru.
Pregătiri asidue pentru Ziua Marinei la Brăila/Află de aici care este
programul zilei de duminică
Arhivele păstrează un document din 1939, un proces verbal ce atestă că monumentul este al urbei şi că valorează 200.000 de lei. La 100 de ani de la inaugurare, în 2009, Primăria a constatat că ceasul nu figurează în actele instituţiei. Municipalitatea are în vedere reabilitarea orologiului şi a monumentelor din Piaţa Traian, cu bani europeni.
Puţini ştiu, însă, că orologiul vechi de 101 ani a fost făcut la iniţiativa unui brăilean cu suflet mare, P. Naum Petru, care, în 1898, prin testament, lăsa municipalităţii 8.000 de lei, cotaţi în aur, pentru construirea ceasului.
Bolnav, Naum, în vârstă de 55 de ani, a lăsat urbei banii pentru ridicarea „unui turn din metal, cu un ceasornic mare în vârf, în Piaţa Sf. Arhangheli".
Visul filantropului avea să devină realitate în 1909, anul construirii orologiului. Bătrânii spun că, în anii Primului Război Mondial, trupele de ocupaţie au vrut să dărâme ceasul. S-au mulţumit să fure clopotele bisericilor, ca să facă tunuri din ele. În anii '50, comuniştii au proţăpit deasupra ceasului, ca o batjocură, secera şi ciocanul.
„Fără Ceas, sufletele ar fi fost pustii"
„Sunt născut în Brăila. Consider că, fără Ceas, sufletele noastre ar fi fost văduvite de un mare simbol al oraşului. Ar fi fost pustii. Centrul Vechi trăieşte prin clădirile şi monumentele lui, inclusiv Ceasul. Uitaţi-vă cum tronează ca un blajin domnitor peste părculeţul secular, cu arbori împrejur, şi cum ne încarcă inimile de bucurie!", ne-a spus Radu Gheorghiu, de 51 de ani, unul dintre brăilenii care se aflau, ieri, aproape de orologiu.
Radu nu poate uita cum, copil fiind, se plimba prin parc cu părinţii şi cum se minuna de măreţia orologiului, care i se părea înalt până la cer.
„Mă doare sufletul când văd clădirile şi monumentele Brăilei lăsate în paragină. Ne mândrim cu ceea ce-a fost Brăila, cu monumentele ei, aşa că acestea ar fi trebuit restaurate. Ceasul, fântâna şi statuia lui Traian ar fi trebuit refăcute", ne-a mărturisit Elena Turcu, de 79 de ani, brăileancă neaoş, care vine zilnic în Centru.
În 1939, ceasul valora 200.000 de lei
Până anul trecut, ceasul nici măcar nu figura în actele Primăriei. Specialiştii de la Arhive au descoperit însă că, în 1939, în urma unei inventarieri a bunurilor publice, ceasul figura în patrimoniul municipalităţii.
„Deţinem un proces verbal semnat de primarul Traian Ţino, în care era trecută valoarea de inventar a ceasului public, 200.000 de lei. Este unul dintre cele mai mai bine realizate şi cele mai vechi orologii publice din România", ne-a spus Ştefania Botez, consilier în cadrul Arhivelor.
Festivalul Internaţional al Muzicilor Militare la Brăila/Află de aici
programul manifestărilor
Se încarcă comentariile...
