Scrisoarea unei brăilence sătule de mizeria din oraş, către autorităţile locale: „Lăsaţi scuzele penibile şi începeţi curăţenia în oraş!“
0
Gunoaiele au devenit o prezenţă constantă în peisajul urban brăilean, iar acei locuitori ai oraşului care îşi plătesc cu conştiinciozitate taxele şi impozitele încep să ia atitudine împotriva indolenţei autorităţilor locale, ce se ascund de ani de zile în spatele unor scuze de genul „nu putem menţine curăţenia pe domeniul public din cauza cetăţenilor necivilizaţi".
Brăileanca Mariana Murgoci se numără printre persoanele profund nemulţumite de starea de curăţenie din oraş. Zilele acestea, când de sub zăpada care se topeşte încep să răsară munţi de gunoaie în diverse intersecţii ale oraşului, ea s-a decis să le trimită autorităţilor o scrisoare deschisă, prin intermediul presei, în care se solicită să lase deoparte scuzele penibile şi să facă treaba pe care sunt datoare să o facă.
„Pentru majoritatea locuitorilor acestui oraş, şi anume pentru acea majoritate care plăteşte pentru serviciile de salubritate şi respectă acest oraş , veşnica scuză a administraţiei locale - fie că este Primăria sau serviciul de utilitate publică, că cetăţenii sunt de vină, ar trebui să dispară. Administraţia este menită a... administra cât mai bine şi în folosul majorităţii corecte şi tăcute. Am o comparaţie nu prea elegantă, dar foarte plastică: nicio mamă nu dă vina pe copil şi nu stă cu mâinile în sân pentru că acesta, din nefericire, face în pampers. Dacă are un copil destul de mare, îi aplică o corecţie şi tot încearcă să rezolve problema. Ideea este că nu stă cu mizeria sub nas sub pretextul că cel mic nu poate sau nu ştie să folosească oliţa.
Administraţia locală mai mult se plânge, în timp ce «halde de gunoi neautorizate» au devenit adevărate repere ale oraşului: Str. Griviţa colţ cu Str. Diana, lângă fostul cimitir evreiesc; Str. Ştefan cel Mare, lângă fosta Şcoală nr. 10; Str. Cloşca colţ cu Str. Mihai Bravu; Str. Cloşca colţ cu Ştefan cel Mare. Brăila este un oraş al gunoaielor. Aceste halde sunt prezente atât iarna cât şi vara, pe caniculă. Ele sunt curăţate periodic, după intervenţii, telefoane, mail-uri pe la Primărie, articole de presă. Veşnic ni se spune că operatorii de salubritate fac treaba asta pe cheltuială proprie, că nu sunt plătiţi de Primărie. De ce trebuie să ştim noi treaba asta? Să ni se facă milă? Există o lege a salubrităţii prin care responsabilă cu curăţenia pe domeniul public este, dacă nu mă înşel, administraţia locală. De ce trebuie operatorul să presteze un serviciu neplătit? Nu suntem într-o economie de piaţă?", punctează brăileanca nemulţumită.
„Primăria şi Consiliul Local Municipal, prin serviciile de specialitate, trebuie să găsească metode pentru combaterea acestui fenomen. Suntem de râsul lumii. Cei prinşi că aruncă gunoiul în locuri nepermise nu ar trebui să fie amendaţi ci ar trebui ca, a doua zi, să cureţe o haldă de gunoi”, spune autoarea scrisorii adresate autorităţilor locale.
Ca replică la preocupările de acest gen ale brăilenilor, responsabilii din cadrul Primăriei se arată încrezători că, din acest an, după ce a fost instituită o taxă de salubritate ce se plăteşte la ghişeele Primăriei odată cu celelalte taxe şi impozite, vor dispărea haldele de gunoi de pe străzi. "Până acum, fiecare dintre cei trei operatori de salubritate din municipiul Brăila încasa banii pentru serviciile prestate direct de la cetăţeni. Existau, însă, familii care refuzau să încheie contract de salubritate cu operatorul ce activează în zona respectivă. Odată cu această taxă încasată obligatoriu de Primărie, după ce toţi brăilenii vor plăti pentru serviciile de salubritate, nu cred că vor mai fi persoane care să îşi arunce deşeurile menajere pe domeniul public, aşa cum se întâmpla până acum", se declară convins Dan Apostol, directorul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare şi Gospodărire Locală din cadrul Primăriei Brăila.
Citiţi şi
Lupte grele pentru salubrizarea oraşului Otopeni. Miza disputei, un contract de 16 milioane de euro
Se încarcă comentariile...
