GALERIE FOTO Povestea unei comunităţi care nu a întins mâna, ci a transformat o clădire veche în şcoală modernă

Şcoala este singura autorizată din judeţ. NICOLETA BUTNARU

Localnicii din Gropeni n-au stat cu mâna întinsă şi au reabilitat unitatea de învăţământ pentru copiii lor. Atestată documentar din anul 1839, şcoala cu clasele I-VIII din comuna brăileană Gropeni a funcţionat în „Casa de sfat" cu 12 elevi, iar acum are peste 400 de elevi şi 32 de dascăli.

În prezent, este una dintre puţinele şcoli din mediul rural din judeţ care are autorizaţie sanitară de funcţionare, graţie celor 3.300 de locuitori care s-au implicat cu mic cu mare în reabilitarea şcolii.
În perioada 1842-1857 şcoala a fost închisă, dar şi-a reluat activitatea în 1857 şi a funcţionat neîntrerupt până astăzi.

Primul corp de clădire a fost construit în 1869, iar în 1908 s-a ridicat un altul cu banii sătenilor. Din 1963 s-a dat în folosinţă o clădire mare cu etaj, dotată cu mobilier nou şi materiale didactice.
În respectivul spaţiu şcoala funcţionează şi astăzi. În imediata apropiere mai există două clădiri: corp B cu două săli de clasă, construit în 1925 şi reabilitat în vara anului 2006, şi corp C cu trei săli de clasă şi grup sanitar modern.

Din trecut

Urme ale trecutului mai sunt doar godinele pe care localnicii plănuiesc să le scoată la pensie în acest an, fiindcă au pus în funcţiune o centrală pe lemne.
Tot ce s-a făcut aici e din banii sătenilor, ai Primăriei şi ai bisericii şi nimeni nu poate spune cât a costat transformarea unităţii. Directorul şcolii, profesor de biologie Florica Scarlat este foarte mândră de instituţia pe care o conduce din 2007.

„În 1985, când am terminat facultatea la Iaşi, se ofereau posturi zonale. Aşa a fost vremea atunci şi am acceptat un post de profesor la scoala din satul Scheia, comuna Alexandru Ioan Cuza, din Iaşi. Era un sat uitat de lume, viata era grea dar în acelaşi timp frumoasă pentru că eram necăsătorită şi colegii mei la fel, iar grijile vieţii le percepeam mai uşor", spune dascălul.

De la Iaşi, la Brăila

Odată ce a venit Revoluţia, profesoara Scarlat a considerat că e momentul să se retragă spre casă şi în 1990 a încercat să se transfere.
„Am depus dosar la Inspectorat şi am ales şcoala din comuna Gropeni, imaginându-mi că va fi o şcoală asemănătoare celei de la îneputurile mele. Nu ştiam nimic despre comună dar voiam să ştiu şi să fac lucruri măreţe aici. M-am ataşat de şcoală şi de oamenii de aici. Chiar dacă eu locuiesc în comuna alăturată, Tufeşti, tot la Gropeni mă simt ca acasă. Chiar le spuneam colegilor că dacă mi s-ar oferi un post la Tufeşti nu ştiu ce aş face", mai spune Florica Scarlat.
Şcoala , de departe, este o clădire imensă, proaspăt reabilitată şi dotată ultramodern. Peste drum este o anexă a şcolii unde, cândva, a fost casa directorului, şi era compusă din două săli mari şi o bucătărie. Dar, intrând în patrimoniul şcolii, a beneficiat de un program de reabilitare, consolidare şi extindere. Astăzi, acolo, elevii claselor I-IV învaţă în trei săli de clasă şi se joacă pe un hol foarte mare.

„ Este localul cu care mă mândresc", spune directoarea şcolii.
Per total, şcoala din Gropeni are 19 săli de clasă, cu grădiniţă cu tot, un laborator de informatică ultra modern şi un Centru de Documentare şi Informare la standarde europene.

„De când sunt director am încercat să scot şcoala din anonimat, deoarece nu se ştiau prea multe despre noi, la nivelul judeţului. Am vorbit cu colegii să ne implicăm şi am început să derulăm multe proiecte educaţionale cu alte şcoli pe diferite teme: literatură, religie, protecţia mediului, sănătate", adaugă directoarea.
Omul sfinţeşte şcoala
Copiii sunt şi ei silitori şi participă la concursuri cot la cot cu aceia de la oraş. „Am luat multe premii la diverse concursuri şcolare între judeţe, dar şi organizate de Ministerul Educaţiei: Euroşcolarul, Eurojunior, Eurovoinicel, Cangurul, unde an de an participăm la probele de baraj. Chiar anul trecut au fost la Bucureşti, la baraj", ne spune Maria Pricop, o elevă din clasa a şaptea.
Un proiect de succes derulat de şcoala din Gropeni a fost anul trecut „O şansă egală pentru toţi" în parteneriat cu opt şcoli din judeţul Brăila.
Acest proiect de educaţie civică a avut un impact deosebit asupra elevilor şi părinţilor.
„Avem parteneriate cu comunitatea locală, parohiile din comună, cabinetele medicale individuale. Şi cu Poliţia Brăila am avut o colaborare deosebită pentru transmiterea diverselor tipuri de informaţii", spune Mihai Pricop, un alt dascăl din şcoală.
Când vine vorba de foştii elevi ai şcolii care acum au ajuns nume mari, directorului Scarlat îi dau lacrimile.
„An de an, de pe băncile şcolii noastre au ieşit elevi buni care au intrat la licee de renume în Brăila şi au mers mai departe şi la facultăţi bune. Avem fii ai satului care an de an, de zilele şcolii, ne onorează cu prezenţa", mai spune Florica Scarlat.

Jurnalişti o dată în an

Şi, pentru ca cercul să fie complet, semestrial, cadrele didactie din şcoală editeaza revista şcolii „Curierul de Gropeni". „Primul număr a apărut în 2009, când un profesor a alcătuit un colectiv redacţional şi aşa a început totul. În revistă sunt publicate lucrări ale copiilor dar şi profesorii scriu despre diverse teme", spune Virgil Pricop, un fost elev al şcolii. Şi Biblioteca şcolii este foarte bine dotată, având un fond de carte de peste 5.000 de volume iar an de an acesta este îmbunătăţit tot prin grija părinţilor.

Material realizat cu sprijinul colegilor de la infozonemedia.eu