FOTO Cum îşi bat joc autorităţile brăilene de ultima dorinţă a lui Fănuş Neagu. Au cheltuit o avere pe amenajarea unei Case Memoriale, apoi au lăsat-o de izbelişte
0
Inaugurată cu mare fast în urmă cu patru ani, pe 2 iulie 2011, Casa Memorială Fănuş Neagu, din comuna natală a scriitorului, Gradiştea, judeţul Brăila, a rămas între timp a nimănui. Consiliul Judeţean Brăila i-a încredinţat-o Primăriei Gradiştea, care, pe motiv că nu se poate ocupa de ea, ar vrea să o cedeze Muzeului Brăila. Muzeul se declară interesat, însă transferul întârzie să se concretizeze.
Lipsa de interes a autorităţilor locale şi judeţene a făcut ca, la ora actuală, muzeul dedicat lui Fănuş Neagu să fie deconectat de la reţeaua de electricitate, pentru că nimeni nu s-a sinchisit să achite facturile. Lipsa luminii este, însă, doar unul dintre aspectele negative. Casa Memorială nu are nici la ora actuală un program de vizitare, nu are personal angajat. Nici curtea casei nu a mai fost întreţinută corespunzător de ani de zile, după cum stau mărturie buruienile care au năpădit-o din toate direcţiile.
În acest context, este o minune că interiorul Casei Memoriale este, încă, curat şi bine aranjat. Iar dacă cineva vrea cu tot dinadinsul să o viziteze, o poate face, datorită unui localnic, mare admirator al operei lui Fănuş Neagu, profesorul de matematică - actualmente pensionar – Nicu Negoiţă. Acesta este custodele neoficial al micului muzeu. El are cheia şi, de câte ori este solicitat, vine să deschidă uşa.
"De obligat, nu mă poate obliga nimeni să vin. Nu sunt angajatul Primăriei şi nici al Consiliului Judeţean. Nu iau salariu de nicăieri, tot ce fac, fac din respect pentru Fănuş Neagu şi pentru memoria lui. Familia scriitorului mi-a dat în custodie, printr-un document semnat, toate obiectele personale expuse în colecţie, iar eu le-am cedat Muzeului Brăilei. Muzeul s-a implicat în amenajarea casei memoriale, înainte de inaugurarea oficială, apoi s-a retras.
Teoretic, de acest obiectiv ar trebui să se ocupe Primăria Gradiştea, dar tot ce a făcut Primăria a fost să lase curtea în grija unor vecini, care au cultivat un an-doi zarzavaturi în spatele casei, apoi s-au lipsit şi au lăsat totul de izbelişte. Tot Primăria a mai trimis, de câteva ori, o femeie care primeşte ajutor social, să mă ajute la curăţenie, în interiorul casei. Cam la asta s-a rezumat ajutorul autorităţilor locale", spune Nicu Negoiţă.
„Cui aparţine, de fapt, această Casă Memorială”
Potrivit acestuia, la un moment dat, Muzeul Brăilei şi-ar fi exprimat intenţia să preia administrarea obiectivului, pentru a-l înscrie în circuitul caselor memoriale ale scriitorilor brăileni, însă demersul nu s-a concretizat nici până la ora actuală. "Muzeul zice că ar vrea să ia în administrare casa, dar că nu poate, fiindcă există problema aceasta cu deconectarea de la reţeaua electrică. Cei de la Electrica au emis o adresă cum că, la ora actuală, imobilul acesta nu mai figurează ca fiind abonat la ei şi nimeni nu pare dispus să se implice pentru rezolvarea problemei, nici Primăria Gradiştea, nici Consiliul Judeţean şi nici Muzeul. Este aşa o situaţie, încât nu se ştie cui aparţine, de fapt, această casă memorială", afirmă Nicu Negoiţă.
"De obligat, nu mă poate obliga nimeni să vin. Nu sunt angajatul Primăriei şi nici al Consiliului Judeţean. Nu iau salariu de nicăieri, tot ce fac, fac din respect pentru Fănuş Neagu şi pentru memoria lui. Familia scriitorului mi-a dat în custodie, printr-un document semnat, toate obiectele personale expuse în colecţie, iar eu le-am cedat Muzeului Brăilei", spune profesorul pensionar Nicu Negoiţă, custodele neoficial al Casei Memoriale Fănuş Neagu.
Şi sora scriitorului, Marcela Vultur, îşi pune aceeaşi întrebare: "Cui aparţine acum Casa Memorială Fănuş Neagu?!". "Nu se ocupă nimeni nici de lumină, nici de apa curentă, nici de cel care păzeşte benevol acolo, fără să primească o indemnizaţie din partea unei instituţii. Am luat personal legătura cu şeful de la Consiliul Judeţean, Viorel Mortu, şi cu directorul Muzeului Brăila, Ionel Cândea, pentru a-i ruga să rezolve problemele existente. Primarului din Gradiştea nu-i găsesc nicio vină, vina e a celor de la CJ şi de la Muzeu, care nu lămuresc statutul acestei case. Viorel Mortu mi-a promis că vine la faţa locului şi o să rezolve situaţia în trei zile. Au trecut deja vreo nouă zile sau chiar mai mult şi nu s-a întâmplat nimic. Ar fi atâtea de făcut: în curte să fie amenajat un parc, să fie făcută o anexă unde să fie expuse piesele etnografice donate deja de localnici...", spune sora lui Fănuş Neagu, care locuieşte în Bucureşti, dar se interesază frecvent de soarta Casei Memoriale de la Gradiştea.
În 2010, când deja suferea de o boală incurabilă, Fănuş Neagu şi-a exprimat dorinţa ca imobilul în care s-a născut să fie transformat în Casă Memorială. Rudele sale i-au respectat această dorinţă şi şi-au cedat drepturile de proprietate. Odată rezolvată această problemă juridică, Fănuş Neagu a dat casa în proprietate Consiliului Judeţean Brăila, care i-a promis că o va reabilita şi amenaja ca muzeu. Scriitorul nu a apucat să îşi vadă acest vis împlinit. El a decedat în mai 2011, exact în ziua când se recepţionau lucările de reabilitare a casei sale părinteşti.
Aproape un miliard cheltuit pe lucrări îndoielnice
La vremea respectivă, în fruntea CJ Brăila se afla „baronul local” Gheorghe Bunea Stancu. Sub semnătura acestuia, CJ a alocat o sumă mai mult decât considerabilă pentru lucrările de reabilitare. În total s-au cheltuit 82.000 lei (820 milioane de lei vechi n.n.). Cu aceşti bani nu s-au făcut cine ştie ce modificări. Structura imobilului a rămas aceeaşi, la fel cum tâmplăria ferestrelor şi uşilor a rămas aceeaşi. Ca element de noutate a fost faptul că pereţii interiori nu mai erau lipiţi cu pământ, ci au fost curăţaţi şi tencuiţi cu ciment, iar pe jos s-a scos duşumeaua din plăci de PAL şi s-a făcut podea din scânduri, în toate cele şase camere.
Totodată, s-a pus tablă nouă pe acoperiş, s-a refăcut tencuiala exterioară, s-a refăcut gardul de la stradă. În curte, fosta cramă a familiei, care era foarte deteriorată, s-a dărâmat, iar în locul ei s-a zidit o cameră ce trebuia să servească drept birou administrativ al casei memoriale, cu grupul sanitar aferent. Până acum, aceasta nu şi-a dovedit niciun moment utilitatea, fiind ţinută închisă în permanenţă.
După patru ani, suma cheltuită pare exagerată nu doar din punctul de vedere al cantităţii lucrărilor executate, ci şi al calităţii acestora. În spatele clădirii, treptele de acces făcute din beton au început să se macine pur şi simplu. În interior, se pot vedea crăpături pe pereţi, iar scândurile din care a fost făcută pardoseala s-au micşorat, lăsând spaţii mari între ele, semn că firma respectivă nici măcar nu s-a preocupat ca lemnul folosit să fie uscat corespunzător.
Nici primarul comunei Gradiştea, Petre Andrei, şi nici preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila, Viorel Mortu, nu au putut fi contactaţi pentru a explica de ce au lăsat ca muzeul dedicat lui Fănuş Neagu să ajungă în situaţia actuală şi ce au de gând să facă pentru a rezolva problemele existente.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
