Exclusiv: Vezi aici cum DGA Brăila nici măcar n-a căutat şpaga la poliţistul pe care l-a trimis la arestare pentru luare de mită!
0
Poliţistul Radu Voicu, arestat pe 9 octombrie după un flagrant al DGA pentru trafic de influenţă cu luare de mită, dar eliberat pe 12 octombrie, nici măcar nu avea şpaga asupra lui. O confirmă judecătorii de la Curtea de Apel Galaţi. Vezi mai jos motivarea şi cum DGA-ul a reuşit să facă un flagrant lovit de nulitate.
Radu Voicu, 45 de ani, a criticat încheierea pronunţată de Tribunalul Brăila prin care s-a dispus arestarea sa. El a apreciat că instanţa de fond,. aceea a Tribunalului Brăila, avea posibilitatea să manifeste mai multe clemenţă în ceea ce-l priveşte, raportat la o serie de circumstanţe personale: respectiv că are 45 de ani şi până la această vârstă nu a avut antecedente penale, a avut o activitate în poliţie pozitivă şi chiar dacă s-ar trage concluzia că se face vinovat de săvârşirea faptei sau că există suficiente indicii, consideră că măsura arestării preventive ar fi neoportună la acest moment.
CITEŞTE AICI ŞI TEXTUL PUBLICAT, ÎN EXLUSIVITATE, ÎN ADEVĂRUL DE BRĂILA, ÎNCĂ DE IERI
"Este adevărat că pedeapsa pentru infracţiunea presupus a fi comisă de inculpat este mai mare de 4 ani dar consideră că, lăsarea în libertate a acestuia nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică deoarece este suspendat din funcţie şi pe linie de serviciu nu ar avea ce să săvârşească", susţine avocatul Prunău, în apărarea lui Voicu.
Clemenţă
Voicu a solicitat clemenţă din partea instanţei de recurs, de la Curtea de Apel Galaţi, să dispună o măsură mai puţin aspră, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau ţara.
Voicu a afirmat că nu au fost efectuate de organele de urmărire penală "o verificare corporală a inculpatului pentru a vedea unde se aflau banii presupus a fi ascunşi de acesta. De asemenea, denunţătorul nu a fost controlat pentru a se vedea dacă suma pretins a fi dată inculpatului se afla asupra lui sau nu".
Fără abateri
Poliţistul a mai arătat că dincolo de aspectele care ţin de probatorii, dacă a săvârşit sau nu fapta, raportat la conduita bună anterioară a lui şi la poziţia acestuia - are familie, nu a săvârşit abateri şi la inexistenţa riscului de repetabilitate în ceea ce-l priveşte - consideră că se poate manifesta clemenţă din partea instanţei de recurs pentru a fi cercetat în stare de libertate.
Acuzarea
Reprezentantul Ministerului Public, respectiv acuzarea, a solicitat respingerea căii de atac promovată de inculpatul Voicu: "Consideră că există indicii temeinice de comitere a infracţiunii pentru care s-a dispus măsura arestării preventive. Acest aspect rezultă din declaraţia şi denunţul numitului Nedelcu Gabi care se coroborează cu procesele verbale de interceptare audio-video şi care atestă faptul că inculpatul a pretins şi primit suma de 500 Euro de la denunţător, lăsând să se creadă că are influenţă asupra personalului medical din cadrul Serviciului de Medicină Legală Judeţean Brăila pentru a interveni, în vederea obţinerii unei alcoolemii mai mici cu ocazia analizei probei biologice care să atragă o sancţiune contravenţională şi nu o trimitere în judecată".
Acuzarea a apreciat că inculpatul Voicu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, fiind întrunite şi condiţiile care vizează limitele de pedeapsă, în condiţiile în care acesta a acţionat în calitate de agent de poliţie în baza căreia ar fi trebuit să-şi îndeplinească în mod riguros atribuţiile de serviciu, în realitate suma de bani fiind primită chiar în incinta sediului Poliţiei Rutiere Brăila.
Flagrant DGA fără probă cheie
La întrebarea instanţei, reprezentantul Ministerului Public a precizat că "flagrantul a fost organizat pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi ulterior, dacă se va aprecia altfel, se va declina competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie".
Voicu Radu, în ultimul cuvânt, a precizat că nu se face vinovat de săvârşirea faptei întrucât nu a avut nicio discuţie cu şoferul Gabi Nedelcu cu privire la suma de bani. Poliţistul a mai arătat că "aceeaşi persoană a intenţionat şi altă dată să-mi bage o sumă de bani în buzunar şi l-am refuzat şi de aceea, nu mai avea curaj să mai vină la mine Şi dacă se presupune că am luat suma de bani nu înţeleg de ce nu s-a găsit la controlul efectuat în biroul meu"
CURTEA DE APEL A REŢINUT
Audiat fiind, inculpatul a negat fapta săvârşită, respectiv că ar fi pretins şi primit suma de 500 de Euro de la denunţător, bazându-se în special pe faptul că "bancnotele nu au fost găsite nici până în prezent de anchetatori, iar pe mâinile sale nu s-a găsit vreo urmă de praf fluorescent".
Fără praf de capcanare
S-a menţionat că bancnotele au fost înseriate de anchetatori conform menţiunilor din procesul-verbal fără a fi marcate în vreun fel, aceasta fiind explicaţia pentru care nu a fost controlat inculpatul pe mâini.
Opinia denunţătorului
Din procesele-verbale de redare rezumativă a interceptărilor audio-video, din procesul-verbal de cercetare locală, dar şi din declaraţia denunţătorului Nedelcu Gabi a rezultat că agentul de poliţie - inculpat l-a condus pe denunţător la ieşirea din sediul Poliţiei, moment în care a văzut echipa operativă din cadrul DGA şi procurorul care se îndreptau spre sediul poliţiei. În acest moment - agentul de poliţie a încercat să-i dea înapoi banii denunţătorului, care însă l-ar fi refuzat, după care inculpatul a fugit în sediul poliţiei.
"Poliţistul-inculpat a fost găsit de anchetatori în biroul său, însă până au ajuns aceştia, inculpatul a avut timp suficient să scape de bani. Faptul că banii nu au fost găsiţi reprezintă o împrejurare obiectivă, dată de aceea că poliţistul a fugit într-un spaţiu închis fără a putea fi observat de anchetatori", mai spune acuzarea.
În plus, au fost pecheziţionaţi de anchetatori şi denunţătorul şi martorul Gheorghe Marian, precum şi autoturismul acestora, banii nefiind găsiţi la ei (faptul percheziţionării rezultând din finalul declaraţiei martorului Gheorghe Marian).
Un martor
Întrebat fiind despre motivul pentru care a fugit când a văzut echipa operativă, inculpatul a precizat că nu i-a văzut pe aceştia şi că s-a dus în pas alergător să închidă biroul pe care îl lăsase deschis, întrucât urma să vină fiul său să îl ia de la serviciu.
S-au solicitat procurorului DVD-urile cu înregistrările în cauză, acestea fiind vizionate de preşedintele completului şi returnate ulterior procurorului, încheindu-se un proces-verbal.
STENOGRAMA ÎNREGISTRĂRILOR AUDIO-VIDEO
Astfel, s-a observat cum inculpatul l-a aşteptat pe denunţător la intrare şi l-a întrebat circumspect cu cine a venit acolo şi unde este acum cel care l-a adus. Apoi, cei doi au intrat în sediul poliţiei unde poliţistul l-a invitat pe denunţător direct într-o cameră sau pe un hol întunecat unde - din cauza întunericului - nu s-a putut observa cum poliţistul ia banii.
La un moment dat, denunţătorul l-a întreabat pe inculpat dacă a rezolvat ceva, iar inculpatul i-a răspuns că îl va suna luni şi îi va da răspunsul favorabil. A mai spus poliţistul că luni îi va spune la telefon doar DA, iar denunţătorul să înţeleagă că DA înseamnă Da, vino să-ţi iei permisul.
Mai departe, cei doi s-au dus pe un hol luminat, după care inculpatul l-a condus pe denunţător la uşa sediului Poliţiei. Când au ajuns aici, s-a auzit cum poliţistul i-a spus denunţătorului - Ia-ţi-i înapoi - iar acesta a spus - Nu mai iau nimic acuma.
Nu în ultimul rând, pe înregistrarea efectuată de DGA în biroul poliţistului, la întrebarea anchetatorilor - CE AI FĂCUT CU BANII ? - , inculpatul a răspuns - I-AM DAT ÎNAPOI -, ceea ce înseamnă că i-a primit anterior.
Toate acestea au dovedit instanţei existenţa unor probe certe de vinovăţie a inculpatului. Se mai face vorbire aici despre un posibil martor care ar fi vrut să se răzbune pe poliţist fiindcă acesta l-ar fi sancţionat, dar martorul n-a putut fi găsit.
Martor duşmănos?!
Acest martor nu a putut fi găsit până în prezent spre a fi audiat, însă instanţa a apreciat verosimile declaraţiile denunţătorului, în sensul că după data de 1 octombrie 2011, Muşat Tinel l-a contactat pentru a merge împreună la poliţist şi să discute ce este de făcut pentru obţinerea unei soluţii favorabile. De altfel, chiar inculpatul a precizat în declaraţia sa de la procuror că, l-a contactat pe Muşat Tinel şi i-a spus să vină cu denunţătorul la el, însă pentru a discuta aspecte legate de obţinerea dovezii de prelungire a dreptului de circulaţie.
În opinia instanţei Tribunalului Brăila- care a dispus arestarea - a fost evident că Muşat Tinel a reprezentat un intermediar între inculpat şi denunţător, însă nu pentru obţinerea dovezii de prelungire a dreptului de circulaţie, ci pentru săvârşirea infracţiunii ce face obiectul acestui dosar.
Grav, dar fără probe
Tribunalul Brăila mai spunea: "Gravitatea faptei pentru care este cercetat poliţistul a rezultat şi din calitatea pe care aceasta o avea - agent de poliţie - precum şi de locul de muncă al acestuia - Poliţia Municipiul Brăila, dar şi din locul în care inculpatul a primit banii - chiar în sediul Poliţiei Rutiere.
În aceasta calitate, inculpatul avea obligaţia să respecte şi să îndeplinească atribuţiile de serviciu cu mare rigurozitate şi fără a întreprinde acţiuni care să pună la îndoială sau să creeze cea mai mică suspiciune cu privire la corectitudinea şi legalitatea actelor sale. Suma de bani pe care inculpatul a primit-o de la denunţător nu a fost găsită, inculpatul i-a ascuns sau distrus, după ce a fugit prin clădirea Poliţiei la vederea anchetatorilor".
Deşi măsura arestării preventive a unei persoane este o măsură excepţională, aceasta fiind necesară a fi luată doar în situaţii limita, Tribunalul a apreciat că - stadiul actual al anchetei, precum şi probele care se vor administra şi având în vedere că inculpatul a avut o atitudine total nesinceră, deşi în cauză s-a utilizat procedura flagrantului, acesta a prezentat aspectele întâmplate într-o versiune proprie, dar care nu a fost susţinută de probele existente la dosar - s-a impus arestarea preventiva a acestuia.
Acuzarea se explică
S-a reţinut că nerespectarea ordinii de drept, posibilitatea influenţării unor proceduri judiciare, mai mult, a unor acte dintr-un proces penal, prezintă fără îndoială un pericol direct şi concret pentru ordinea publică. Nu în ultimul rând, astfel de fapte, pot avea şi consecinţe grave ulterioare prin aceea că sunt lăsaţi în libertate sau li se dau doar simple amenzi contravenţionale unor făptuitori periculoşi în trafic prin conduita lor, şi care săvârşesc infracţiuni grave prevăzute de Codul Rutier.
Totodată, atitudinea poliţistului - anchetator de a-i da numărul de telefon făptuitorului, de a vorbi cu acesta de mai multe ori şi de a se întâlni cu el în diferite scopuri, ca şi când ar fi fost avocatul său, primirea de bani de la făptuitor pentru ca poliţistul să plătească taxa pentru raportul medico-legal de alcoolemie, a reprezentat evident o atitudine nestatutară care dă naştere unor suspiciuni cu privire la corectitudinea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, şi, totodată, favorizează săvârşirea unor infracţiuni de corupţie.
Prin toate acestea s-a constatat că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret şi direct pentru odinea publică.
În plus, Tribunalul a mai arătat că durata măsurii arestării preventive a unui inculpat trebuie sa fie una rezonabila şi că organele de anchetă trebuie să dovedească eficienţă şi rapiditate în soluţionarea cauzelor de corupţie, pentru ca timpul scurs între faptele incriminate şi definitivarea procesului penal, prin pronunţarea unei hotărâri definitive, să fie cât se poate de redus.
Împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 octombrie 2011 a Tribunalului Brăila a formulat recurs Voicu, prin apărător ales, arătând că deşi a fost efectuat un flagrant "banii ce urmau să facă obiectul primirii de trafic de influenţă nu au fost marcaţi chimic, aceşti bani nu au fost găsiţi asupra sa sau în sediul Poliţiei Rutiere Brăila şi nici nu s-a pus în evidenţă substanţa chimică folosită de organele de anchetă la marcarea banilor pe mâinile sau pe hainele inculpatului, cu alte cuvinte că lipseşte obiectul material al infracţiunii".
Flagrant "pe picior"
A solicitat punerea sa în libertate, apreciind că prin lăsarea în libertate nu ar rezulta pericol social concret pentru ordinea publică, raportat şi la circumstanţele sale personale.
Curtea apreciază că recursul este fondat: Motivul invocat de inculpat este fondat: "Datorită defectuozităţii în organizarea flagrantului, constând în nemarcarea chimică a sumei de bani care făcea obiectul infracţiunii, nu se poate stabili dacă inculpatul a primit sau nu aceşti bani. De asemenea, nu a fost găsită suma de 500 Euro, obiect material al infracţiunii nici asupra inculpatului şi nici în sediul Poliţiei Rutiere Brăila. Faţă de aceste aspecte nu se poate stabili dacă inculpatul a primit sau nu aceşti bani şi dacă ne aflăm în prezenţa unei infracţiuni fapt consumat sau în prezenţa unei tentative, cu consecinţe directe asupra limitelor de pedeapsă aplicabile şi subzistenţei temeiului de arestare avut în vedere de distinsul magistrat de la Tribunalul Brăila".
Analizând din oficiu, sub toate aspectele, încheierea Tribunalului Brăila, Curtea constată că aceasta este nelegală, fiind dată cu încălcarea competenţelor materiale reglementate de lege.
În mod corect, judecătorul de la Tribunalul Brăila, a remarcat că încadrarea juridică corectă a faptei este cea prevăzută de art. 257 Cod procedură penală în referire la art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000, inculpatul având calitatea de agent de poliţie la Poliţia Rutieră Brăila, putând, în această calitate să constate şi să aplice contravenţii la regimul circulaţiei pe drumurile publice, cât şi să efectueze acte de cercetare penală.
Atenţie la competenţă!
Magistratul de la Tribunalul Brăila nu şi-a dus însă la capăt raţionamentul juridic, pentru a observa că în cazul infracţiunilor prevăzute în Legea nr. 78/2000 competenţa de urmărire şi instrumentare a cauzei revenea procurorului D.N.A., potrivit art. 3 alin. 1 lit. a) din O.U.G. nr. 43/2002 cu modificările ulterioare, în speţă D.N.A. - Serviciul Teritorial Galaţi.
În această situaţie, actele de urmărire penală efectuate de un procuror necompetent, sunt lovite de nulitate absolută: "De asemenea, se impunea ca la şedinţa de judecată din data de 9 octombrie 2011 a Tribunalului Brăila să participe un procuror D.N.A. (...) Curtea va admite recursul formulat de inculpatul Voicu Radu împotriva încheierii de şedinţă din data de 9 octombrie 2011 a Tribunalului Brăila, va casa încheierea de şedinţă recurată şi va dispune revocarea arestării preventive şi punerea de îndată în libertate a inculpatului Voicu Radu de sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 27 din 9 octombrie 2011 emis de Tribunalul Brăila, dacă nu este arestat într-o altă cauză".
Se încarcă comentariile...
