Cum spunem corect: „Paşte” sau „Paşti”? Explicaţia specialiştilor

FOTO hdwallpapersfit.com

Paşte Fericit sau Paşti Fericit? Urarea pe care şi-o adresează românii în aceste zile de sărbătoare poate isca discuţii în contradictoriu între cei care susţin că forma corectă e Paşte şi cei care sunt convişi că Paşti e cuvântul corect. Specialiştii în linvistică au răspunsul la aceste nelămuriri.

Regretatul lingvist George Pruteanu spunea: „Multă lume m-a întrebat cum se spune corect: Paşti sau Paşte. Răspund pe scurt astfel: sărbătoarea are în originile sale – dacă trecem de etapa ebraică "pesah" – şi acea azimioară numită pască (dupa opinia etnologului Simion Florea Marian; alţi cercetători sunt de părere că mielul jertfit purta acest nume, de "pască"). La plural, acest cuvînt face "paşti": o pască, două paşti, conform unei alternanţe obişnuite în româneşte, cum e şi în verbul a paşte: "să pască, să paşti" sau a naşte: "să nască, să naşti" etc. Aşadar, Paşti e pluralul de la pască.

Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul "Paşte", spunîndu-se, firesc, fie "sărbătorile de Paşti", fie "sărbătoarea Paştelui". Amândouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă”.

Profesorul brăilean de limba română Viorel Mortu este de părere că folosirea acestui cuvânt depinde şi de zonele geografice ale ţării de unde provin vorbitorii. “În literatură, remarcăm că în zona Moldovei şi a Munteniei se foloseşte «Paşte». Vedem asta în scrierile lui Eminescu, Haşdeu, Sadoveanu, în timp ce Coşbuc, scriitor ardelean, folosea forma «Paşti» în operele sale. Probabil influenţa limbilor slavone asupra zonelor din estul ţării a generat această situaţie. De altfel, şi în Biblia tipărită de Şerban Cantacuzino la Bucureşti, în 1688, care este o culegere de texte traduse de grămătici din toate zonele ţării, observăm că în traducerile făcute de moldoveni apare forma «Paşte», în timp ce traducătorii din zona Ardealului foloseau forma «Paşti»”, spune Viorel Mortu.

Concluzia este că ambele forme sunt acceptate.

Citiţi şi

• Spiritualitate Dan C. Mihăilescu, despre necredinţa noastră: „Trăim Învierea prin orgii dionisiace”