Cum a ajuns comuna cu numele Berteştii de Jos să aibă propriul drapel. „Dacă tot se poate legal, de ce să nu profităm?“

Comuna Berteştii de Jos, din judeţul Brăila, va fi prima şi singura, deocamdată, localitate rurală brăileană care va avea propriul drapel. În baza Legii 141/2015, privind arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, Primăria din Berteştii de Jos a făcut solicitare la Guvern pentru a i se aproba propriul steag. Zilele trecute, aprobarea a venit.

Întrebat de ce a ţinut neapărat ca localitatea pe care o conduce să aibă drapel personalizat, primarul din Berteşti, liberalul Costal Capbun, ne-a spus că ar fi fost păcat să piardă o astfel de oportunitate, mai ales că “nu costă nimic”.

“Dacă tot a fost adoptată această Lege 141 din 2015, am zis că ne-ar prinde bine şi nouă să avem steagul comunei, că doar nu costă niciun ban ci doar puţină implicare. Ne-am implicat, am demarat demersurile necesare, prin luna iulie a anului trecut, iar acum Guvernul ne-a aprobat cererea. Nu suntem singura comună din ţară cu steag propriu. Aşteptăm publicarea hotărârii de Guvern în Monitorul Oficial, iar după aceea o să facem comandă la o firmă specializată, ca să ne facă vreo patru - cinci steaguri”, ne-a spus primarul Capbun.

Edilul din Berteştii de Jos spune că drapelul comunei va fi arborat permanent la sediul Primăriei, alături de tricolor şi de steagul Uniunii Europene. De asemenea, el va fi pus la loc de cinste ori de câte ori va fi vreun eveniment festiv în localitate.

Simbolurile reprezentate pe viitorul drapel fac trimitere către peştii care se prind din abundenţă în această comună situată la confuenţa râului Călmăţui cu Dunărea, la terenul agricol bogat în nutrienţi, dar şi la pădurea seculară de stejari şi salcâmi Viişoara, aflată la doar un kilometru distanţă de Berteştii de Jos.

Astfel, potrivit datelor prezentate în proiectul de hotărâre de Guvern, modelul de steag propus de administraţia din Berteştii de jos, a fost însoţit de un memoriu justificativ şi avizat favorabil de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române prin adresa nr. 29/13.07.2016. Astfel, în cadrul notei de fundamentare se precizează că: “modelul steagului este o pânză dreptunghiulară cu proporţia între lăţimea şi lungimea drapelului de 2/3, format cu câmp tăiat, având partea superioară de culoare albastră, iar cea inferioară galbenă, cu stema localităţii trecând peste tăiere. În partea de sus este inscripţionat statutul localităţii «Comuna», cu litere de culoare galbenă, iar jos denumirea «Berteştii de Jos» cu litere de culoare albastră.

Steagul se fixează în hampă în partea stângă pe lăţime. Stema comunei Berteştii de Jos se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat de un brâu undat de argint şi despicat în partea superioară. În partea superioară, în dreapta, pe fond verde, se află un mănunchi de spice de grâu de aur. În partea superioară, în stânga, pe fond roşu, se află un stejar smuls, cu coroana compusă din patru ramuri, dotate cu nouă frunze şi şase ghinde, totul de aur. În partea inferioară, pe fond albastru, se află un peşte de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat”.

Cititi si

• Brăila Cum s-a distrus Balta Brăilei în goana comuniştilor după teren arabil