Apa care ucide în judeţul Brăila
0
Mai mult de jumătate dintre satele brăilene au ca sursă de alimentare cu apă doar fântâni şi puţuri forate. Sătenii care consumă această apă se expun unor riscuri majore, deoarece pânza freatică de sub solul brăilean este puternic poluată cu nitraţi şi tot felul de reziduuri chimice rezultate de dejecţiile animale şi pesticidele folosite în agricultură.
Cei mai vulnerabili faţă de poluarea cu nitraţi din apa potabilă sunt bătrânii, adulţii care suferă deja de anumite boli dar şi copiii cu vârste de până la trei ani. "Riscul, în cazul utilizării unor ape necorespunzătoare din punct de vedere al parametrilor microbiologici şi fizico-chimici, este de apariţie a bolilor diareice acute, a hepatitelor acute virale tip A, a parazitozelor, iar în cazul copiilor de 0 - 3 ani cărora li se prepară laptele sau alte alimente cu apă cu nitraţi există risc major de apariţie a methemoglobinemiei acute infantile, cu deces", explică dr. Andreia Gavrilescu, şeful departamentului Supraveghere în Sănătate Publică şi purtător de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Brăila.
În judeţul Brăila s-au semnalat, anul trecut, trei cazuri de methemoglobinemie infantilă, o formă medie, una gravă şi un deces. Astfel, un caz s-a înregistrat în comuna Dudeşti unde locuitorii consumă apă de fântână, un altul în satul Valea Cânepii din comuna Unirea, unde, deşi există apă potabilă furnizată în sistem centralizat de către Compania de Utilităţi Publice "Dunărea", lumea încă mai foloseşte apă din fântâni sau puţuri forate.
Cel de-al treilea şi cel mai grav caz - care s-a soldat cu decesul copilului în vârstă de 24 de zile - s-a semnalat în comuna Gropeni unde de asemenea se furnizează apă în sistem centralizat. Nenorocirea de la Gropeni s-a întâmplat în data de 30 septembrie 2013, după ce mama a folosit apă dintr-o fântână pentru alimentaţia mixtă a sugarului.
"Toată apa din fântâni e proastă, cu nitraţi, fier şi amoniac mult peste limitele admise. Situaţia este cauzată de îngrăşămintele şi pesticidele folosite în agricultură, dar şi de dejecţiile animale care, depozitate necorespunzător, cauzează poluarea solului", a declarat purtătorul de cuvânt al DSP Brăila.
Analizele prelevate în anii trecuţi de DSP Brăila au arătat că apa folosită în localităţile Berteştii de Jos, Galbenu, Jirlău (parţial), Măxineni, Romanu, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Vişani, Vădeni, Stăncuţa, care provine din surse de profunzime (puţuri de medie/mare adâncime) nu îndeplinesc nici pe departe criteriile de potabilitate.
În aceeaşi situaţie se regăsesc şi localităţile Dudeşti, Ciocile, Cireşu, Măraşu, Ulmu, Zavoaia şi mai multe sate componente aparţinând comunelor Măxineni, Roşiori, Salcia Tudor, Siliştea, Stăncuţa, Tichileşti şi Traian unde apele folosite provin din fântâni. Restul localităţilor din judeţ beneficiază de apă livrată la robinet de CUP "Dunărea" Brăila, printr-o reţea de alimentare care exista parţial înainte de 1989 şi care a fost extinsă prin investiţiile făcute în ultimii ani, cu bani europeni, prin etapa I a Programului Operaţional Sectorial de Mediu. Despre apa de la robinet, care e luată din Dunăre şi prelucrată în câteva staţii de tratare şi distribuire existente în localităţile Ianca, Gropeni, Movila Miresii, Unirea, Însurăţei, Victoria şi Roşiori, DSP Brăila dă asigurări că întruneşte condiţiile de potabilitate.
Testele rapide arată că nivelul de nitraţi din apa subterană depăşesc de cinci ori limitele admise FOTO Florentin Coman
Ca şi cum situaţia nu ar fi fost suficient de proastă, monitorizarea fântânilor şi testarea apei se va face mai rar decât până acum. Asta pentru că noile prevederi legislative obligă Direcţia de Sănătate Publică să efectueze contracost monitorizarea calităţii apei, în baza unor contracte încheiate cu fiecare Unitate Administrativ-Teritorială în parte.
DSP Brăila a transmis, încă din luna martie a acestui an, adrese către toate primăriile din judeţ, prin care solicita încheierea de contracte privind monitorizarea surselor de apă prin recoltare de probe. Până în prezent, o singură primărie a încheiat contract cu DSP. Este vorba despre primăria comunei Siliştea, pe teritoriul căreia populaţia se alimentează cu apă din fântâni şi puţuri forate. Alte două UAT-uri - Traian şi Zăvoaia - sunt pe cale de a definitiva semnarea acestor contracte. Restul UAT-urilor brăilene nu pot beneficia de monitorizarea calităţii apei, în lipsa unui contract încheiat cu DSP.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
