VIDEO Nenorocirile care au lăsat răni în sufletul bistriţenilor: inundaţiile de la Târlişua şi incendiul de la Biserica Evanghelică

2006 a fost anul pe care, cu siguranţă, nu-l vor uita locuitorii din Târlişua, care şi-au pierdut 13 semeni, dar şi agoniseala de o viaţă, în urma celei mai mari inundaţii înregistrate în judeţul Bistriţa-Năsăud. Doi ani mai târziu, un alt eveniment lăsa răni în sufletele bistriţenilor: Biserica Evanghelică, simbolul oraşului, era cuprinsă de flăcări.

Data de 20 iunie 2006 va rămâne în istorie, cel puţin pentru locuitorii din Târlişua, care au avut parte în acea zi de viitura care a făcut cele mai însemnate pagube din istoria judeţul Bistriţa-Năsăud.

Apele au inundat străzile din comună, gospodăriile, punând la pământ zeci de copaci, poduri sau clădiri. Bilanţul inundaţiilor a fost unul catastrofal: 13 morţi, 480 de case rase de pe faţa pământului şi 1000 destul de serios afectate, peste 32 de kilometri de drumuri naţionale şi comunale impracticabile, peste 5000 de animale moarte, 22 de reţele electrice şi 11 telefonice puse la pământ.Pagubele materiale totale înregistrate au fost evaluate la peste 20 de milioane de dolari.

Potrivit specialiştilor, cel care a făcut prăpăd a fost principalul afluent al Someşului  Mare, Izvorul Ţibleşului, al cărui debit a fost istoric în 20 iunie 2006: 200 mᶟ/s. Viiturile cele mai mari din comuna Târlişua au avut loc în anii 1875, 1970 şi 2006. Deşi la viitura din 1970 s-a înregistrat un debit record de 294 mᶟ/s, inundaţiile din 2006 au produs cele mai mari pagube. 

În mare parte casele distruse de ape au fost refăcute, autorităţile considerându-i pe sinistraţii din Târlişua drept cei mai harnici din ţară. La 7 ani de la dezastru nimic din comuna Târlişua nu mai sugerează că aceasta a fost încercată de cea mai distructivă viitură din istoria judeţului.

Imagini Cornel Pop, la câteva zile după dezastru

Doi ani mai târziu, în data de 11 iunie 2008, un alt eveniment avea să aducă lacrimi pe feţele bistriţenilor: Biserica Evanghelică din centrul oraşului, simbolul municipiului, era cuprinsă de flăcări.

Focul a pornit de la schela montată în jurul turnului încă din 2006, necesară pentru reabilitarea componentelor artistice de pe turn, precum şi pentru execuţia lucrărilor de înlocuire a învelitorilor din tablă zincată cu tablă de aramă.

Incendiul a distrus şarpanta şi învelitoarea turnului, acesta prăbuşindu-se la o oră şi jumătate de la declanşarea incendiului. Au fost de asemenea distruse şi planşeele din lemn de la nivelele intermediare, dar şi clopotele care s-au prăbuşit şi s-au topit, precum şi mecanismele ceasului.

Aproximativ 60 de pompieri, din trei judeţe, au intervenit cu 12 autospeciale pentru salva Biserica Evanghelică. Vinovaţi pentru catastrofă au fost găsiţi trei minori de etnie rromă, care se ocupau cu colectarea fierului vechi. Aceştia au fost „supravegheaţi” o perioadă de către IPJ, iar mai apoi au scăpat basma curată.

La cinci ani de la dezastru, turnul Bisericii Evanghelice a fost refăcut complet, autorităţile locale „dotându-l” şi cu un lift, singurul de acest tip din ţară. Peste o lună va fi gata şi interiorul, anul acesta sărbătorindu-se 450 de ani de la sfinţirea bisericii.

Biserica Evanghelică este un monument istoric din secolul al XVI-lea, care are cel mai înalt turn din Transilvania – aproximativ 75 de metri. Încă din anul 2002, Biserica Evanghelică figura pe lista monumentelor istorice ce urmau a fi reabilitate.

Vă mai recomandăm:

FOTO: Sugăletele şi Biserica Evanghelică, dovada măiestriei arhitecturale a saşilor bistriţeni

Simbolul Bistriţei, Biserica Evanghelică, încă surprinde prin grandoare şi detalii arhitecturale

Ploaia din ultima vreme a „stricat” liftul Bisericii Evanghelice