VIDEO Filmul-document cu cercetarea parintelui sociologiei româneşti Dimitrie Gusti de la Şanţ din 1936 surprinde internauţii

Dimitrie Gusti a iniţiat şi îndrumat acţiunea de cercetare monografică a satelor din România între anii 1925-1948 FOTO ftr.ro

Comuna Şanţ este unul dintre puţinele locuri din ţară care poate fi văzut aşa cum era acum aproape 80 de ani. Acest lucru este posibil cu ajutorul unui film-document de o oră care circulă pe Internet, văzut deja de peste 4500 de ori,  şi care surprinde cercetarea din 1936 a lui Dimitrie Gusti, părintele sociologiei româneşti.

Filmul este alb-negru, nu are sonor şi are o durată de o oră şi câteva minute. Acesta  surprinde viaţa locuitorilor din Şanţ, Bistriţa-Năsăud, fiind îmbogăţit pe alocuri de explicaţiile autorului.

Oamenii sunt înfăţişaţi în straie tradiţionale hrănind animalele, participând la muncile câmpului sau la întâlnirile şi şezătorile din zilele de sărbătoare. Filmul le arată celor mai tineri obiceiuri de mult apuse, precum prelucrarea cânepei sau torsul lânii cu fuiorul.

Nu sunt ignorate nici casele, anexele gospodăreşti sau chiar gardurile, scoţându-se în evidenţă faptul că locuitorii localităţii Şanţ sunt gospodari curaţi care au grijă de proprietăţile lor.

Cameramanul surprinde şi momente importante pentru comunitate, precum participarea la slujbele susţinute de preot în zi de sărbătoare, înmormântarea sau nunta, aşa cum se desfăşurau ele acum aproape 80 de ani.  Astfel, printre obiceiurile de nuntă prezentate se numără şi aşteptarea miresei de către alai în faţa casei, jocul miresei pe bani sau încercările mirelui.

„Mirele e pus la încercare, trebuie să tragă cu puşca şi să nimerească într-o oală, în vârf de păr,” lămureşte autorul filmului.

Filmul este rodul vizitelor în localitatea Şanţ a părintelui sociologiei româneşti, Dimitrie Gusti. Acesta a vizitat localitatea în 1935 şi 1936, după ce timp de mai mulţi ani, echipe ale sale au poposit câte o lună în mai multe sate din ţară, punând bazele a ceea ce mai apoi avea să se numească  metoda monografiei sociologice, metodă de investigare a realităţii sociale.

Echipele erau coordonate de Fundaţia Culturală Regală ”Principele Carol” şi de cele mai multe ori însoţite de Dimitrie Gusti, care a ajuns să o conducă. În filmul care înfăţişează localitatea Şanţ sunt surprinse şi echipele de specialişti, în frunte cu Dimitrie Gusti.

Părintele sociologiei îşi propunea prin aceste vizite să surprindă starea de sănătate a satului românesc şi să vină cu soluţii de îmbunătăţire acolo unde era cazul. S-a vizat o acţiune propriu-zisă de însănătoşire a satului incluzând măsuri terapeutice, anchete sanitare sau chiar măsuri de ordin edilitar. Studenţii şi tehnicienii care l-au însoţit pe Dimitrie Gusti s-au pus pe treabă şi au asanat fântâni, au construit toalete, platforme pentru gunoi sau chiar cimitire de animale.

De asemenea, femeile din satele surprinse au fost învăţate cum să-şi hrănească sănătos familia şi cum să aibă grijă de sugari pentru combaterea mortalităţii infantile.

Acţiunile culturale se îmbogăţesc la Şanţ, cu o serie de iniţiative de pedagogie sanitară cu ajutorul unui „teatru sanitar”, despre care Henri H. Stahl spune:

„Era nevoie, deci de a folosi o tehnică regizorală mai bine pusă la punct, şezătorile luând caracterului unui spectacol care trebuia să fie frumos, distractive şi simultan instructive, demonstraţie în ce priveşte afirmarea ca tehnica acţiunii cultural prin şezători trebuie să fie cea a „music-hall”-ului, „lecţiile” urmând a fi înfăţişate cât mai original şi mai distractive cu putinţă”.

Echipele de campanie conţineau doi medici, un medic veterinar, un inginer agronom, un  profesor de educaţie fizică, un teolog, un sociolog, un inginer silvic şi o maestră în gospodărie.  Per total, la cele cinci campanii de acţiune culturală organizate de Fundaţia Culturală Regală „Principele Carol”, doar în perioada 1934-1938 au participat  2569 de persoane, adică 1615 studenţi şi 954 de tehnicieni.