Profesoara de economie care coace pâine exact ca acum un secol. „Sunt români care şi-au amintit emoţionaţi de bunici“

Ioana Hangan Pudilic respectă cu stricteţe reţetele învăţate de la bunica sa FOTO: Bianca Sara

Ioana Hangan Pudilic le demonstrează turiştilor care ajung pe Valea Bârgăului cum se făcea pâine acum un secol, folosind tehnicile şi ingredientele pe care le folosea şi bunica sa.

Ioana Hangan Pudilic are 38 de ani, este profesoară de economie, are doi copii şi locuieşte la graniţa dintre localităţile Prundu Bârgăului şi Bistriţa-Bârgăului, la 40 de kilometri de Bistriţa şi la o aruncătură de băţ de Colibiţa, una dintre cele mai noi staţiuni turistice din România.

În urmă cu un an, profesoara a venit cu ideea să le dea ocazia turiştilor care ajung pe Valea Bârgăului să guste o pâine adevărată, făcută în cuptor, cu lemne. Aşa că în prezent, turiştii de la Colibiţa au ocazia să participe la ateliere de făcut pâine, care se întind pe trei ore, cam cât durează să se facă o pâine de la A la Z. Profesoara organizează atelierele chiar în gospodăria casei sale de pe Valea Bârgăului, dar numai la cerere, atunci când se strâng cel puţin şase curioşi.

Reprezentanţii pensiunilor şi complexurilor de la Colibiţa ştiu deja de Ioana Pudilic şi o recomandă turiştilor care caută activităţi tradiţionale pentru vacanţa din creierii munţilor.

„Ideea mi-a venit anul trecut, când am văzut că creşte numărul de turişti de la Colibiţa şi m-am gândit să fac ceva pentru ei. Familia noastră întotdeauna se adună în jurul cuptorului, iar mama dintotdeauna a făcut plăcinte, pâine. Şi la un moment dat mi-am zis: «Ce-ar fi să fac şi eu asta, dar pentru turiştii care vin la Colibiţa şi pentru copii? Ca să păstrăm tradiţia, pentru că acesta este cel mai important lucru“, precizează profesoara de economie.

Cei mici participă şi ei la aceste ateliere şi sunt ajutaţi să-şi facă propria pâine (Foto: Bianca Sara)

STRĂINII VOR ACTIVITĂŢI TRADIŢIONALE

În timp ce aluatul dospeşte sau pâinea se coace în cuptor, Ioana le propune turiştilor alte activităţi tradiţionale, cum sunt cusutul, brodatul, hrănitul animalelor şi, pentru cei interesaţi, chiar făcutul căpiţelor de fân. Primii care i-au cerut să îi înveţe să adune căpiţe de fân au fost nişte turişti din Norvegia.

„Depinde din ce mediu vin turiştii la atelierele mele. Străinii cam vor să adune căpiţe şi capre de fân. Nu am mai avut astfel de cereri până la familia din Norvegia, dar ne-am conformat şi au fost încântaţi. Au fost entuziasmaţi să tragă fânul cu grebla şi să pună o capră“, povesteşte Ioana Pudilic.

La atelierul de făcut pâine prin metode tradiţionale a luat parte şi un fotograf de la revista „National Geographic“, Iago Corazza, care a venit însoţit de alţi 20 de fotografi, care nu doar au învăţat secretele pâinii, ci au şi imortalizat fiecare etapă.

La finalul atelierului, cei care doresc pot să guste pâinea pe care au făcut-o şi pot chiar s-o ia acasă. Profesoara nu a stabilit o taxă pentru participanţi, dar cei care doresc o pot sprijini donând o sumă de bani, care, de regulă, este folosită pentru a cumpăra cele necesare desfăşurării acestor ateliere.

Cei care participă la aceste ateliere pot să ia acasă pâinea pe care au făcut-o (Foto: Bianca Sara)

PE PAT DE VARZĂ SAU CU SLĂNINĂ

Printre specialităţile pe care învaţă să le facă participanţii la acest atelier se numără pâinea pe pat de varză şi pâinea cu slănină. Profesoara mărturiseşte faptul că reţetele le are de la bunica şi străbunica mamei sale. Mai mult, pentru frământarea aluatului, bistriţeanca foloseşte o covată veche de 100 de ani, care i-a aparţinut bunicii sale. Ioana Pudilic spune că a mai căutat să cumpere astfel de coveţi, însă vasele din lemn nelipsite din gospodăriile ţărăneşti de acum jumătate de secol abia dacă mai pot concura cu vasele din plastic.

Citește și: Morile de vânt din Sibiu, povestea unei colecţii unice în Europa. Cea mai veche moară datează din anul 1833

„Este pâinea pe care o făceau bunica şi străbunica mamei mele. Pâine pe varză am mai cumpărat şi eu, am mai auzit, dar de pâine cu slănină, nu. Nu folosim conservanţi, făina este românească, nu cumpărăm altceva, drojdie, apă şi sare. Este mult mai gustoasă cea făcută în cuptorul de afară. Noi nu facem numai pâine aici, facem şi mâncare pentru noi când ne reunim familia“, mai spune profesoara.

Pâinea pe pat de varză, una dintre specialităţile realizate la atelier (Foto: Bianca Sara)

În casa Ioanei Pudilic niciodată nu se cumpără pâine, ci obligatoriu se face în cuptorul din curte. O dată la două zile, Ioana Pudilic sau mama sa face pâine pentru toată familia. Cuptorul este folosit activ şi pentru alte mâncăruri, în special la sărbători sau când se reuneşte familia.

„Îl folosim să facem păstrăv, sarmale în oală. Mâncarea gătită în cuptor este mult mai gustoasă. Fraţii mei trăiesc în Bucureşti, ştiţi cum este acum, nu ştii ce mănânci, nu ştii de unde cumperi... Şi când ne reunim toată familia, vrem să mâncăm ceva bun, ceva sănătos şi să ne bucurăm“, explică dascălul.

AJUTOR DE LA O BUNICUŢĂ DE 82 DE ANI

Profesoara Ioana Pudilic îşi întâmpină vizitatorii îmbrăcată în haine tradiţionale. Atelierele se ţin chiar în curtea casei sale, la doi paşi de cuptor, pe nişte bănci acoperite cu ştergare. Ea are şi câteva ajutoare: mama sa şi o bunicuţă de 82 de ani din sat care se ocupă de cuptor, precum şi o adolescentă, elevă a profesoarei. Copila îi învaţă pe participanţi secretele cusutului sau cum să dea de mâncare la animale.

Bunicuţa de 82 de ani este nelipsită de la aceste ateliere, fiind practic parte din familie: îi ajută pe participanţi să facă aluatul, verifică aluatul pentru a fi potrivit de crescut ca să poată fi băgat în cuptor şi supraveghează cuptorul.

„Pentru că noi am crescut alături de ea, noi îi spunem bunică. Bunica are 82 de ani şi faptul că vine şi ne-a învăţat şi unele secrete şi îi place să socializeze ne bucură foarte mult. Este bunica ideală, din poveşti, ne place să fie cu noi aici, să ne bucurăm de ea şi să învăţăm de la ea“, o prezintă Ioana Pudilic.

Printre secretele pe care le-a deprins de la bunicuţa de împrumut se numără faptul că sarea nu se pune niciodată peste drojdie, dar şi cum funcţionează cuptorul pe lemne. Aşa că acum ştie exact când se bagă pâinea şi cât se ţine, astfel încât să fie potrivit de coaptă.

Citește și: Moara de mână dintr-o singură bucată de lemn, veche de peste 100 de ani. Lemnul din care e făcută are peste 300 de ani

Copiii pot şi ei să ia parte la aceste ateliere împreună cu părinţii şi pot participa chiar activ, realizându-şi

propria pâine.

„Sunt români care şi-au amintit de bunicii lor şi a fost emoţionant şi pentru ei, şi pentru noi. Cam asta ne-au spus ei, acesta a fost feedback-ul: «Vrem să ne amintim de bunici, bunica făcea aşa»“, povesteşte Ioana Pudilic.