Groapa de gunoi din pădure a scos jumătate de sat în stradă. Oamenii nu vor să se radă copacii pentru a face loc deşeurilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În jur de 100 de persoane din satul Tărpiu au protestat miercuri, la prânz, în faţa Primăriei Dumitra, în încercarea de a stopa amenajarea unei gropi de gunoi în mijlocul unei păduri.

Pentru a face loc gropii de gunoi, autorităţile locale şi judeţene vor să defrişeze 10 hectare de pădure. Pe terenul în cauză ar urma să fie amenajate două celule ale Centrului de Management Integrat al Deşeurilor Tărpiu, care funcţionează deja de de mai bine de 4 ani. 

Oamenii sunt nemulţumiţi de faptul că nici administratorului centrului şi nici operatorul care transportă deşeurile din întreg judeţul Bistriţa-Năsăud la groapa ecologică nu colectează selectiv deşeurile şi nu le reciclează, iar prima celulă amenajată pentru deşeurile nereciclabile s-a umplut de două ori mai repede decât se estimase. 

Amenajarea celulelor 2 şi 3 în pădure a fost picătura care a umplut paharul sătenilor din Tărpiu. Aceştia s-au prezentat în faţa primăriei cu pancarte cu mesajele - „Depozit ecologic – o minciună!”, „vrem o agricultură curată”, „bani europeni risipiţi”. 

„Avem copii care nu vor să vină acasă, să se intoxice la Tărpiu. O crescut în cizme până la genunchi, iar acum când am scăpat de noroi, nu mai putem respira”, spune o femeie care locuieşte în satul Tărpiu, situat la doi paşi de groapa de gunoi. 

Imagine indisponibilă

Deşi autorităţile judeţene şi locale susţin că deşeurile de la Tărpiu nu degajă un miros neplăcut, locuitorii satului susţin că pe timp de vară nu pot respira în propria localitate. Mai mult, pungile de plastic care au ajuns la groapa de gunoi ar împânzi câmpurile din apropiere, întrucât administratorul centrului de la Tărpiu nu ar fi luat nicio măsura să împiedice aceste deşeuri să fie luate de vânt.

Vicepreşedintele de Consiliu Judeţean Ioan Ţintean şi primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan, au încercat să îi asigure pe oameni că de acum regulile de reciclare vor fi respectate, însă nu au fost dispuşi să renunţe la ideea de groapă de gunoi în pădure. 

Vicepreşedintele de Consiliu Judeţean a susţinut că la groapa de gunoi de la Tărpiu a început de luna aceasta să se recicleze, administratorul centrului investind în utilaje speciale în acest sens. 

Imagine indisponibilă

Rodovica Muti, care locuieşte chiar lângă groapa de gunoi a înaintat autorităţilor un memoriu, cu toate nemulţumirile oamenilor 

„Astăzi se poate vedea cu ochiul liber instalaţia pentru sortarea fracţiei uscate de cea umedă. Din maşinile care vor veni din această lună cu deşeuri, doar cele care rămân după ce trece prin cele două site vor mai urca la celula I”, a încercat să le explice protestatarilor vicepreşedintele de Consiliu Judeţean, Ioan Ţintean. 

Pe de altă parte, primarul comunei Dumitra a susţinut că nu va deschide celula II, care urmează a fi amenajată în pădure, până nu se asigură că administratorii gropii de gunoi reciclează. 

„Eu nu o să dau drumul la noua celulă, până când cei de la depozit îşi fac treaba şi duc acolo fracţia umedă. Să vedem toţi că sunt serioşi (n.r. administratorii centrului de la Tărpiu) şi stăm de vorbă, până atunci nu...”, a spus primarul comunei Dumitra, Gheorghe Bălăjan. 

Bistriţa-Năsăud, judeţul pionier în selectarea deşeurilor

Judeţul Bistriţa-Năsăud a fost primul din ţară care a realizat un sistem de management integrat al deşeurilor, cu ajutorul fondurilor europene. Aproape 50 de milioane de euro, bani europeni, au intrat în acest proiect, care nu funcţionează cum trebuie nici la aproape un deceniu de la debutul său.

Proiectul prevedea construirea unui centru de management integrat al deşeurilor în satul Tărpiu din comuna Dumitra, construirea a cinci staţii de transfer în Bistriţa, Beclean, Năsăud, Sîngeorz-Băi şi Galaţii Bistriţei. De asemenea, proiectul a prevăzut şi construirea a două centre de colectare a deşeurilor voluminoase şi DEEE. 

Început în 2009, proiectul a funcţionat efectiv abia din 2014, când au fost gata şi containerele semi-îngropate, dedicate fiecărui tip de deşeu. Oamenii din judeţ nu au fost informaţi corespunzător cu privire la cum se selectează şi unde se pune fiecare deşeu, astfel că puţini au fost cei care au urmat regulile.

Efortul puţinilor bistriţenilor care s-au conformat şi au selectat deşeurile a fost anulat tocmai de operatorul care transporta gunoiul. Acesta ridica deşeurile din diferite containere, la comun. 

groapa gunoi bistrita  2

Jumătate din această pădure va dispărea pentru a face loc noii gropi de gunoi 

Aşa se face că în 2018, prima celulă a gropii de la Tărpiu este plină ochi, pentru că gradul de colectare este nesemnificativ. În 2019, aceasta va fi închisă, iar atunci trebuie pusă la dispoziţie alta, unde vor fi depozitate deşeurile. 

Terenul din apropierea primei celule nu a putut fi luat în calcul, din cauza faptului că este în pantă şi este predispus la alunecări de teren. Astfel, autorităţile locale s-au reprofilat spre alt teren din apropiere, care este situat în pădure. 

Vă mai recomandăm:

Cum se prăbuşeşte sistemul de colectare ecologică a gunoiului în România. „Aici nu e vorba de rezistat, ci cât de mult ne mai permitem să mergem în pierdere“

VIDEO Cum s-a răstit ministrul Mediului la un jurnalist care i-a spus că sistemul de colectare selectivă nu funcţionează. Ulterior, a părăsit conferinţa de presă

Bistriţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite