Ciudăţenii despre practicile medicale ale secolelor trecute: de la tratamentul cu canabis până la împuşcarea în cazul nerespectării regulilor carantinei

Unele dintre practicile medicale de acum câteva sute de ani par cel puţin ciudate în zilele noastre. Printre cele mai neobişnuite se numără folosirea prunelor uscate şi a canabisului pe post de leac sau împuşcarea celor care nu respectau regulile de carantină pe vremea când Transilvania se supunea Imperiului Austriac.

Studiile doctorului bistriţean Mircea Gelu Buta, pasionat de istoria medicinei pe tărâm românesc şi nu numai, scot în evidenţă o serie de practici medicale obişnuite acum câteva sute de ani, însă care par bizare în zilele noastre.

Adevărul.ro a întocmit o listă a celor mai ciudate 10 practici medicale ale secolelor trecute:

1. „Bărbierii”, medicii secolului al XV-lea. Medicii erau numiţi fie „bărbieri”, fie „chirurgi”. Aceştia deţineau un atestat de meşter.

2. În secolul al XV-lea medicii erau şcoliţi precum meşteşugarii. Până ca medicii să îşi permită să se specializeze în şcoli înalte din marile oraşe ale Europei, aceştia erau pregătiţi precum ceilalţi meşteşugari, cu ucenicie: „învăţăcelul” trăia alături de medic, care îi transmitea toate secretele acestei meserii. Mai mult, medicii aveau propria breaslă.

3. Medicul era şi dentist, dar şi farmacist. În urmă cu două-trei sute de ani, medicii extrăgeau şi dinţii cariaţi, executau şi intervenţii chirurgicale, amputau membre, aplicau lipitori şi preparau alifii şi medicamente.

4. „Băieşii”, cei care aveau grijă de băile publice prestau şi servicii medicale. Aceştia făceau masaje terapeutice şi tratamente cu lipitori şi ventuze.

5. Canabisul, apa distilată şi prunele uscate, printre leacurile folosite în Ardeal în urmă cu sute de ani. O cerere venită din partea Domnului Moldovei Alexandru Lăpuşneanu ne dezvăluie câteva dintre leacurile folosite de români. De asemenea, în farmacii se mai găseau condimente, zahăr, ceapă roşie.

6. Farmaciştii depuneau un jurământ la investirea în funcţie. Legea din 1780  dată de Imperiul Austriac şi care viza şi Transilvania stipula şi un text de jurământ ce trebuia susţinut de farmacişti.

7. Aproape toate farmaciile aveau o bibliotecă. Întrucât în urmă cu câteva sute de ani puţini farmacişti aveau posibilitatea să se specializeze peste hotare, aceştia ţineau pasul cu ultimele noutăţi din această lume cu ajutorul cărţilor.

8. Afecţiunile pulmonare, tratate cu...aer curat. Localitatea Colibiţa este cunoscută încă de secolul trecut, când aici se tratau mii de elevi, studenţi şi orfani din Transilvania. Aceştia erau trataţi pentru afecţiunile pulmonare cu aer curat. Colibiţa ar avea cel mai ozonat aer din România.

9. Ambulanţa trasă de cai – prima variantă de autospecială. Această variantă a fost propusă de medicii din Imperiul Austriac în 1700, însă este respinsă pe motiv că ar fi inutilă şi costisitoare.

10. Cine nu respecta regulile carantinei era împuşcat. Pentru a evita extinderea epidemiilor, Imperiul Austriac a impus în 1752 o serie de măsuri de „poliţie sanitară”. Printre acestea se numără şi carantinele de graniţă. Cine nu respecta regulile acestor puncte de carantină era pedepsit cu închisoarea sau chiar împuşcat.

Vă mai recomandăm:

Sistemul medical din Năsăud, în perioada Imperiului Austriac: medicii erau şcoliţi la Viena, iar graniţele aveau puncte de carantină pentru evitarea epidemiilor

Bărbierii, „chirurgii“ secolelor XV şi XVI. Alexandru Lăpuşneanu, despre care se spune că era un ipohodru, apela adesea la „chirurgii“ bistriţeni