Sistemul medical din Năsăud, în perioada Imperiului Austriac: medicii erau şcoliţi la Viena, iar graniţele aveau puncte de carantină pentru evitarea epidemiilor

Tren sanitar care străbate Pasul Tihuţa FOTO: Ilie Popescu

Imperiul Austriac avea un sistemul sanitar destul de bine pus la punct, atât de bine, încât unele unităţi spitaliceşti din zilele noastre ar putea lua exemple de la chirurgii de la mijlocul anilor 1700. Medicii care se îngrijeau de soldaţii şi populaţia din zona Năsăudului erau şcoliţi la Viena, iar graniţele aveau puncte de carantină pentru evitarea epidemiilor.

Regimentul II de graniţă românesc, constituit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a reuşit să schimbe în bine viaţa locuitorilor din cele 44 de localităţi de pe Valea Someşului şi Şieului pe care le administra. Acest regiment a adus şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii, cu ajutorul unui sistem sanitar bine pus la punct ce pare aproape greu de crezut pentru acele vremuri.

În 1762 a luat naştere un serviciu medico-sanitar care avea drept scop supravegherea epidemiologică a teritoriului, acordarea îngrijirilor medicale şi aplicarea legilor sanitare austriece în toate comunele aparţinătoare. Acest serviciu medico-sanitar funcţiona după nişte legi care organizau sistemul de sănătate din Imperiul Austriac.

Un studiu realizat de Mircea Gelu Buta şi Magda Pupeză şi publicat în Revista Bistriţei scoate în evidenţă grija pe care o aveau mai marii imperiului pentru sănătatea oamenilor lor. Prin aceste legi sunt definite şi conturate profesiunile de medic şi farmacist, atât din punct de vedere juridic, cât şi deontologic.

Medicii de la 1700, şcoliţi în Viena sau Budapesta

Cei care puteau să profeseze ca medici în aceste regimente trebuiau să fi absolvit una dintre universităţile de medicină din Viena sau Budapesta, iar chirurgii aveau nevoie de o pregătire suplimentară.

Pe câmpul de luptă, fiecare medic şef de batalion avea în subordine un ajutor care transporta trusa medicală, ce conţinea medicamente, instrumente chirurgicale şi pansamente. Doar regimentul de la Năsăud avea încadraţi 3 chirurgi şi 3 „subchirurgi”, pe lângă medici.

Prima variantă de ambulanţă trasă de cai, considerate nefezabilă

Tot atunci s-a ridicat problema introducerii unor ambulanţe trase de cai. Comandamentul general, după consultarea comisiei medicale, ajunge la concluzia că această dotare este greoaie, inutilă şi costisitoare, astfel că nu este pusă în practică.

Pentru a evita extinderea epidemiilor, Imperiul Austriac impune în 1752 o serie de măsuri de „poliţie” sanitară. Printre acestea se număra şi carantinele de graniţă. Astfel, graniţa cu Moldova era asigurată în 1763 cu 78 de oameni schimbaţi la 14 zile, repartizaţi în 26 de pichete de pază. Un an mai târziu, numărul oamenilor care păzeau această graniţă trece de 250.

Trecerea graniţei de către persoane, animale sau mărfuri se făcea doar prin aceste puncte de frontieră, dotate cu locuri pentru dezinfecţie. Această dezinfecţie se făcea contra unor sume de bani denumite „taxe de purificare”. Din 1805 se introduc chiar pedepse pentru încălcarea legilor carantinelor de graniţă.

Cine nu respecta regulile carantinei risca să fie împuşcat

Traversarea pe ascuns a cordonului de graniţă, împiedicarea carantinei sau evitarea personalului carantinei se pedepsea cu închisoare sau chiar cu moartea prin împuşcare.„Cine nu o va respecta, fără nicio milă pe loc se va împuşca”, se arată într-unul din documentele imperiului.

Anul 1800 aduce o altă noutate în imperiu. Comisia Medicală iniţiază o campanie de vaccinare antivariolică. Această campanie care s-a desfăşurat pe parcursul a 13 ani era popularizată de preoţi. Preoţii îi învăţau pe credincioşii din comunitatea lor cum să se comporte cu cei bolnavi, să evite sărutul şi îmbrăţişatul celor morţi de variolă. Tot atunci, cimitirele au fost mutate în afara localităţilor.

Vă mai recomandăm:

 Sovieticii, în al Doilea Război Mondial: un ostaş rus a împuşcat doi cai pentru că au îndrăznit să-i apară în faţă, un altul a călcat cu maşina o vacă din plictiseală

Comportamentul violent şi uneori absurd al ostaşilor sovietici în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial a lăsat răni adânci în sufletele bistriţenilor de pe Valea Someşului şi de pe Valea Ilvelor. Potrivit notelor informative redactate de jandarmi, unul dintre soldaţi a împuşcat doi cai pentru că au îndrăznit să-i apară în faţă, iar un altul a omorât o vacă din plictiseală.

Povestea campionului la tenis de masă care a revoluţionat diagnosticarea prenatală în perioada comunistă

Viaţa sportivului Radu Negulescu este parcă desprinsă dintr-un roman. A fost un sportiv de excepţie, palmaresul său numărând 23 de titluri naţionale şi 17 internaţionale la tenis de masă. A fost şi un medic de excepţie, fiind pionierul diagnosticului prenatal şi cel care a adus primul ecograf în România.