„Zidul împotriva romilor“ a fost declarat legal şi rămâne în picioare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Reprezentanţii Romani Criss au cerut dărâmarea gardului de pe strada Horea FOTO: Adevărul
Reprezentanţii Romani Criss au cerut dărâmarea gardului de pe strada Horea FOTO: Adevărul

Un gard construit în Baia Mare, în 2011, în jurul a două blocuri cu locatari romi, a ajuns subiect pentru presa internaţională. Justiţia a decis că cererea de anulare a autorizaţiei de construcţie este nefondată

Unul dintre procesele care au avut ca subiect principal construirea gardului de pe strada Horea din Baia Mare s-a finalizat. Curtea de Apel Bucureşti a decis în favoarea primarului Cătălin Cherecheş, considerând cererea Fundaţiei Romani Criss de anulare a autorizaţiei de construcţie şi demolare ca fiind nefondată. Decizia este definitivă şi irevocabilă. 
 

Fundaţia de apărare a drepturilor romilor a cerut în urmă cu aproximativ un an anularea autorizaţiei de construcţie şi demolarea gardului. Astfel, prima înfăţişare în acest proces a avut loc la Tribunalul Bucureşti, unde edilul a câştigat. Cei de la Romani Criss au depus recurs la sentinţă, procesul ajungând pe masa magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Şi de această dată, municipalitatea a avut câştig de cauză, doar că decizia de marţi este definitivă şi irevocabilă. La sfârşitul procesului, primarul Cătălin Cherecheş a spus că este mâhnit de vâlva creată în jurul construcţiei gardului. „S-a certificat faptul că această autorizaţie a fost eliberată în mod legal, lucru care ne arată că suntem pe drumul cel bun din punctul de vedere al legalităţii. Sunt mâhnit în legătură cu cei care m-au acţionat în instanţă la Tribunalul Bucureşti şi, ulterior, la Curtea de Apel, pentru că am câştigat în ambele situaţii. Este vorba despre Romani Criss, care ar fi trebuit să se ocupe mai mult de modul în care se integrează romii, de educarea copiilor. Acel gard şi-a arătat utilitatea“, a spus Cătălin Cherecheş. 

Se vor adresa curţii de la Strasbourg

De cealaltă parte, reprezentanţii fundaţiei s-au arătat nemulţumiţi de decizia instanţei, spunând că se vor adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. „Nu avem foarte multe detalii de oferit în acest moment, pentru că nu am văzut motivarea dată de magistraţi şi nici nu ştim de ce ne-a fost respinsă cererea. Din punctul nostru de vedere, este o sentinţă incorectă şi, de aceea, vom încerca să luptăm împotriva acestui zid. În perioada următoare, vom încerca să ne adresăm Curţii de la Strasbourg, vom încerca să trecem de toate dificultăţile procedurale şi acolo cred că vom avea câştig de cauză“, a afirmat Marian Mandache, directorul Romani Criss. Pe lângă pierderea procesului, Fundaţia Romani Criss a fost obligată şi la plata cheltuielilor de judecată.

Deşi litigiul cu fundaţia de apărare a drepturilor romilor a luat sfârşit, pentru primarul Cherecheş controversele ridicate de construcţia gardului continuă. Acesta mai are pe rol un proces cu Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a cărui sentinţă finală şi definitivă urmează a fi luată în luna septembrie a acestui an. De această dată, subiectul cauzei este o amendă în valoare de 6.000 de lei, dată de către CNCD, care a considerat ca discriminatorie construcţia zidului. Şi de această dată, Cherecheş a contestat amenda, având câştig de cauză la Curtea de Apel Cluj.  În urma acestei sentinţe, cei de la CNCD s-au adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, proces care se va încheia în luna septembrie. În cazul în care va primi un verdict favorabil şi în cel de-al doilea proces, Cătălin Cherecheş este decis să ceară daune morale. „Imaginea municipiului şi imaginea mea au avut de suferit. Poate că ar fi bine să adunăm nişte bani de la cei care îşi permit să ne denigreze. Cu acei bani am putea face diferite lucruri pentru copii, pentru vârstnici, pentru sport“, a încheiat primarul.


Istoria zidului


Gardul de pe strada Horea a fost construit în anul 2011. Încă de pe atunci au apărut primele discuţii despre un posibil caz de discriminare a romilor, municipalitatea replicând că zidul a fost ridicat, de fapt, pentru protejarea copiilor. Construcţia lui a durat aproximativ două luni, iar costurile au fost acoperite din bugetul local. Subiectul a fost preluat şi în presa internaţională.

Instanţa a decis. Gardul de pe Horea nu este considerat act de discriminare

VIDEO Englezii de la Al Jazeera, păcăliţi de presa internaţională. Au bătut de pomană drumul până la Baia Mare

Baia Mare



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite