Un maramureşean pasionat de lemn şi-a făcut „Muzeul Rădăcinilor“ la el acasă. Cum s-au transformat simple bucăţi de lemn în personaje cu nume de oameni
0
Ştefan Grec (73 de ani), un fost muncitor forestier, a găsit de-a lungul timpului diverse rădăcini, care de care mai ciudate, pe care le păstrează într-un muzeu neobişnuit, la graniţa dintre Maramureş şi Suceava, în Pasul Prislop
Turiştii care ajung în zona Pasului Prislop, la limita dintre judeţele Maramureş şi Suceava, chiar în apropierea Drumului Naţional 18, nu trebuie să rateze un muzeu unic. Într-o casă bătrânească din Borşa (Maramureş), în care locuiesc de peste 40 de ani soţii Grec şi care nu a văzut niciodată curentul electric, a fost amenajat un muzeu care adăposteşte obiecte ciudate, rădăcini de copiaci, dar şi cranii de animale conservate sau o colecţie impresionantă de flori de mină.
Numele operelor de artă
Ştefan Grec a început să colecţioneze rădăcini în anul 1970. Fostul muncitor forestier nu are o pregătire în domeniul istoriei sau arheologiei, dar recunoaşte frumuseţea lucrurilor. A umblat mult prin pădurile Maramureşului şi a găsit, de-a lungul anilor, diverse rădăcini pe care şi-a pus amprenta talentul său de sculptor. Le-a modelat, le-a dat forme şi denumiri hazlii care smulg zâmbete turiştilor. Astfel, operele de artă rezultate din rădăcini poartă nume cum ar fi „Ioan Vodă cel Mare“, „Gura lumii“ sau „Muma pădurii“.
„Am lucrat pe văile acestea din Borşa şi am văzut fel de fel de rădăcini. Am început a le aduna. Azi una, mâine alta şi tot aşa. Le-am curăţat şi le-am pus prin camere, ca un fel de expoziţie, să le vadă şi alţii care vin. Nu mai ştiu câte am, dar sunt peste 100. Sunt din lemn de molid, dar mai am şi din lemn de tei sau paltin. Le-am dat nume, nume de animale sau de oameni. Rădăcinile le adun, le curăţ, le dau cu baiţ şi apoi cu lac, asta dacă stau în ploaie sau vânt“, îşi începe povestea Ştefan Grec.
El spune că oamenii care trec pragul „Muzeului Rădăcinilor“ rămân uimiţi de ceea ce văd.
„Oamenii vin şi se uită, admiră rădăcinile şi se întreabă cum se poate face aşa ceva. Nu am şcoală, am două clase. Am adunat cărţi, flori de mină, bani vechi şi noi. Am multe alte lucruri şi nu am unde să le pun. Oamenii vin vara la ciuperci şi apoi îmi aduc şi ei câte una sau alta. Că zic că ştiu că în zonă e un colecţionar. Am cărţi legate de crestături în lemn, dar şi costume tradiţionale. Nu m-am gândit că locuinţa mea va ajunge muzeu. Soţia mea ce să zică? Prea mult nu o interesează. Ea este cu îngrijitul vitelor, eu cu ale mele. Cât poate face curăţenie, face, cât nu, nu. Are o plăcere că am făcut ceva şi vede şi altă lume. Aş vrea să mai descopăr multe, dar nu am putere acum“, a adăugat Ştefan Grec.
Obiecte din cele două războaie
Cei care trec pragul casei soţilor Grec din Pasul Prislop pot admira şi o colecţie militară care cuprinde obiecte ce au aparţinut soldaţilor din cele două războaie mondiale, mai ales că Borşa a fost linie de front în ambele deflagraţii. Căşti, măşti de gaze, proiectile sau grenade, toate pot fi văzute într-o mică încăpere din casa soţilor Grec. Acum, la bătrâneţe, Ştefan Grec ar mai avea o dorinţă ca un pod construit de austro-ungari, aflat în apropierea casei sale, să fie transformat în obiectiv turistic, „pentru că ar fi păcat ca lumea să nu ştie că mai există acest pod din piatră“.
Locul unde lemnul prinde viaţă
Autorităţile din Borşa au planuri mari cu acest muzeu, mai ales că este unicul pe care micul oraş de la poalele Pietrosului Rodnei îl are. În viitorul apropiat se intenţionează deschiderea unui muzeu care să cuprindă o secţie de Istorie şi Arheologie, respectiv una de Etnografie şi Folclor.
„Mie îmi place să spun că «Muzeul Rădăcinilor» este locul în care lemnul prinde viaţă, iar rădăcinile devin adevărate opere de artă. Pentru noi, borşenii, este important acest muzeu pentru că adăposteşte o colecţie inedită şi pentru că aici găsim o piesă care este importantă prin vechimea ei şi care va fi piatra de temeile pentru viitorul muzeu. Este vorba despre o ceşcuţă din lut amestecat cu ceramică sfărâmată şi arsă în cuptoare şi care datează din epoca Bronzului. A fost descoperită pe Vârful Geamănu. Demonstrează că aici zona a fost locuită încă din din Epoca Bronzului. Dacă s-ar face săpături arheologice acolo s-ar găsi şi alte vestigii“, a explicat Tinuţa Grec, bibliotecară din Borşa.
Impresii de turist
Muzeul Rădăcinilor din Pasul Prislop este vizitat mai ales vara, iarna drumurile fiind greu accesibile. Printre cei care au trecut acum pragul acestui muzeu s-a aflat şi Răzvan, care în drumul său spre Suceava a oprit preţ de câteva minute să admire colecţia lui Ştefan Grec.
„Am tot auzit de acest muzeu al rădăcinilor şi am zis să văd ce e aşa special la el. Am drum spre Suceava şi am zis că acum e momentul să îl vizitez. Sincer, mi-a plăcut ce am văzut. E un muzeu simplu, amenajat cu multă dragoste, al unor oameni simpli care au o pasiune. Obiectele militare mi-au plăcut, dar şi monedele vechi“, a explicat Răzvan. Intrarea la „Muzeul Rădăcinilor“ este gratuită.
Se încarcă comentariile...
