Un denar roman descoperit în Maramureș atestă cucerirea Daciei. Cum arată piesa emisă de împăratul Traian

Un denar roman emis de împăratul Traian este exponatul săptămânii la Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș. Moneda face parte din tezaurul care a fost descoperit pe teritoriul satului maramureșean Oarța de Sus.

Denarul roman de argint, descoperit la Oarța de Sus FOTO Zamfir Șomcutean, conservator MJIA

Inițial, a  fost găsită întâmplător o monedă, de către o localnică, după care au început cercetările arheologice între anii 1985, 1986. 

Denarul roman din argint expus la muzeu are o importanță deosebită pentru că are o inscripție ce indică „Dacia cucerită”.

Pe o parte este capul laureat al împăratului orientat spre dreapta, având umărul stâng drapat, iar pe cealaltă față este reprezentat un dac orientat spre stânga, șezând îndoliat pe un scut, cu piciorul stâng pe un coif și având diverse arme în jurul său. Inscripția DAC vine de la Dacia, iar CAP de la Capta, adică Dacia capturată.

„Este un denar roman de argint emis în timpul celui de-al cincilea consulat al împăratului Traian. Cel mai probabil datează din perioada 106-111 p. Ch.”, explică muzeograful Raul Cardoș.

Importantă ca parte din tezaur

Potrivit acestuia, moneda a fost bătută la Monetăria Roma și, cu toate că prezintă anumite fisuri pe margini, se află într-o stare de conservare satisfăcătoare.

„Moneda în sine nu e foarte valoroasă ea singură, dar face parte dintr-un tezaur, important la rândul lui pentru că a fost descoperit în zona din afara Imperiului Roman. Barbaricum, spuneau ei”, mai explică muzeograful.

Acesta este unul dintre cele mai mari tezaure descoperite în afara Imperiului Roman, din nord vestul României. Descoperirea mai conține denari de la toi împărații romani, începând de la Nero, până la împăratul Marcus Aurelius, mai spune muzeograful.

Valoarea monedei în sine era dată de materialul din care era făcută și era consderată o sumă destul de importantă. „Reprezenta cel puțin o soldă a unui soldat roman. Era o sumă destul de importantă, mai ales pentru populația această <<barbară>>”, adaugă el.

Monedele erau emise de împărații romani - și nu numai – cu diferite ocazii, în special pentru a celebra unele victorii ale împăraților. „Practic, emiterea unei monede era metoda lor de propagandă. Nu exista presă. Pentru că, în mod normal, foarte mulți oameni intră în contact cu banii, și atunci așa își făceau cunoscute realizările”, mai explică muzeograful Raul Cardoș.

Dovadă că banii circulau și atunci

Despre cum a ajuns o monedă romană într-o zonă cu „barbari”, adică în afara Imperiului Roman, muzeograful mai spune că, la fel ca și acum, monedele circulau în afara imperiului care le-a emis. În plus, valoarea era dată de materialul din care era făcută moneda.

„Noi avem și monede în cadrul tezaurului din vremea împăratului Hadrianus, care a fost după Traian, iar pe spate apare Africa. Pentru că monedele circulau”, mai spune muzeograful.

„Îi interesa că e o monedă de argint. Și se știa că un denar are în jur de 3 grame de argint. Pentru ei conta valoarea intrinsecă. Valoarea materialului din care era realizată moneda. De aceea au ajuns monede și cu Africa sau care reprezintă alte provincii”, mai arată Raul Cardoș.

Săpăturile arheologice din urmă cu peste 30 de ani au fost conduse de muzeografa Georgeta Maria Iuga, acum pensionară. „Împreună cu dânsa am scris o carte, care este mai degrabă un catalog al celui mai important tezaur descoperit în această zonă a țării, din afara Imperiului Roman”, a mai precizat el.